Drum roman vechi de 2.000 de ani, descoperit în centrul orașului Cluj-Napoca: „Seamănă destul de bine cu ceea ce e la Pompei”
Descoperire neașteptată din epoca romană în centrul Clujului! Un drum roman, păstrat în condiții surprinzător de bune după 2.000 de ani, a fost scos la lumină de către arheologii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Ei explică durabilitatea acestor drumuri prin faptul că au fost folosite mult timp și întreținute.
„Au fost găsite mai multe fragmente de drum roman, acoperite cu dale şi cu construcţie de pietre de râu, lipite uneori cu mortar, pe o adâncime de circa 80 cm. Orientarea drumului este nord-sud şi probabil este legat de trama stradală a oraşului roman Napoca”, a declarat arheologul Cristian Dima de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, potrivit Agerpres.
El spune că drumurile făcute de romani au fost folosite multă vreme după căderea Imperiului Roman şi că unele sunt utilizate chiar şi în zilele noastre, cel puţin traseul lor.
„Drumurile romane, cam ca în tot ceea ce a fost Imperiul roman, au fost reutilizate după căderea imperiului. Sunt exemple foarte multe în Italia, Via Apia etc. Ele sunt refolosite. La noi, Evul Mediu începe undeva în secolul XIV, în Cluj, cu întemeierea cetăţii. Sigur, austriecii le-au refolosit în perioada lor, după aceea trama stradală şi cea de astăzi încă se păstrează, mai mult sau mai puţin, cum a fost în perioada romană. Sunt identificate mai multe drumuri, şi în aşezările civile romane, şi în aşezările militare, în special. La Alba sunt descoperite multe drumuri, chiar în zona castrului XIII Gemina, la Turda sunt descoperite iar câteva drumuri. Drumul imperial pe care l-am descoperit noi, cei de la Muzeul din Cluj, la săpăturile din 2021, pe traseul autostrăzii, drumul descoperit în zona castrului roman de la Sutor etc”, a mai precizat arheologul clujean.
De ce au rezistat atât de mult drumurile romane
Potrivit acestuia, multe drumuri din prezent păstrează cel puţin traseul drumurilor de acum 2.000 de ani.
„O parte a reţelelor/traseelor drumurilor romane se mai păstrează şi în prezent. În special în locurile rurale, tramele stradale ale satelor păstrează tramele stradale. În oraşele mai mari, unde sunt mai multe intervenţii, nu se păstrează întocmai. Şi între localităţi, în mare parte se utilizează aceleaşi trasee. În Transilvania, unde a fost Imperiul habsburgic şi austro-ungar, care au făcut foarte multe lucrări edilitare, multe dintre ele au fost modificate”, menţionează Cristian Dima.
El subliniază că rezistenţa şi durabilitatea drumurilor şi a altor construcţii făcute de romani se datorează şi faptului că au fost refolosite şi întreţinute ulterior, dar şi tehnologiei romane, înaintată pentru acea vreme.
„Aveau o tehnologie destul de înaintată pentru vremea respectivă. Făceau treaba destul de bine. Se făcea o structură destul de solidă, cu pietre mari la bază, apoi cu pietre mărunte şi apoi dale mari în partea superioară, prelucrate mai mult sau mai puţin. În Cluj s-au folosit dale de Feleac, unele dintre ele rotunjite. La o scară mai redusă, seamănă destul de bine cu ceea ce se păstrează azi la Pompei. Rezistenţa construcţiilor romane se datorează în bună măsură şi mortarului pe care l-au inventat atunci, dar şi refolosirii lor ulterioare, prin care cei care le-au refolosit au avut grijă să le păstreze”, explică arheologul clujean.
Foto: Adevarul.ro
3 Comentarii
Bună ziua! Am câteva întrebări: 1. Ce înseamnă ”este legat de trama stradală a Clujului”, după afirmația că situl se află în centrul orașului? 2. Unde se află, mai exact? Este pe traseul unei străzi existente, care anume? 3. Unde cunoașteți exemple de tramă stradală romană păstrată în rural? Aș fi fericită să primesc răspunsuri. Mulțumesc!
@Amalia Gyemant: La Marty in Piata Muzeului, la subsol langa toalete se afla aceasta descoperire arhelogica rupta din Pompei. Chiar nu glumesc.
ZiCi Ca E DiN PoMpEi !