Drumul Crucii a fost refăcut de greco-catolici în centrul Clujului în cadrul unei procesiuni la care au participat 100 de credincioși. 

Procesiunea Calea Crucii prin centrul oraşului Cluj-Napoca a urmat traseul Piaţa Unirii – B-dul Eroilor nr. 10 și s-a oprit la Catedrala Schimbarea la Faţă, unde s-a făcut o rugăciune şi apoi a urmat Liturghia Darurilor mai Înainte Sfinţite.

La eveniment au participat: Episcopul eparhial de Cluj-Gherla, PS Florentin, pr. Ioan Mătieş, vicar cu laicii, coordonator al acestui moment şi cu participarea Asociaţiilor laice din Biserică, în mod special tineri din ASTRU şi membri ai Uniunii Creştine din România, dar şi a numeroşi preoţi, persoane consacrate, studenţi seminarişti.

Tineri în costume speciale, – în acest an studenţi ai Seminarului Teologic eparhial – au interpretat rolul lui Isus şi al soldaţilor romani pe drumul Calvarului.

La pornirea din Piaţa Unirii, PS Florentin, Ierarhul de Cluj-Gherla, a explicat: ”Procesiunea tradițională Calea Crucii este una dintre cele mai vechi tradiții ale Bisericii, inițiată în Țara Sfântă, prin care creștinii încercau să trăiască la persoana întâi momentul Patimilor Domnului, refăcând exact traseul pe care Hristos l-a parcurs, respectiv, din momentul judecății de la locul ”pardosit cu pietre” unde a fost condamnat la moarte și apoi, rând pe rând, prima cădere sub povara Crucii, apoi întâlnirea cu mama sa Preasfânta Fecioară Maria, urmată de momentul în care Simon din Cirene, fără voia lui este pus sub Cruce și primește harul Crucii, apoi a doua cădere, apoi întâlnirea cu Veronica – când îşi lasă chipul întipărit pe maramă ca prima icoană a Mântuitorului, apoi a treia cădere, dezbrăcarea de haine și țintuirea lui Hristos pe Cruce, moartea Sa pe Cruce cu acel strigăt, ”împlinitu-s-a!” – împlinitu-s-a planul lui Dumnezeu, dar și Paştile ebraice care se preschimbă în Trupul și Sângele mântuitor – și coborârea de pe Cruce respectiv așezarea lui Hristos în mormânt. 

Încercăm să refacem în fiecare an această mică procesiune, pentru a ne ajuta la nivel spiritual să contemplăm, să retrăim, fiecare dintre noi, acele momente, ca fiind momentele noastre, pentru că, acolo, pe Cruce au fost și păcatele noastre.

Deci, această procesiune este în primul rând un moment de rugăciune, dar este și un moment liturgic, și totodată este un moment în care vrem să transmitem urbei noastre că este cazul să lăsăm puţin munca și ritmul asiduu al activităţilor zilnice și să ne aplecăm asupra sufletelor noastre, tocmai pentru că Hristos le-a luat pe toate acolo, pe Cruce. 

La momentul intrării în catedrală, așa cum se va vedea, vom lua fiecare câte o mică cruce de carton pe care o vom pune pe crucea mare a lui Hristos, simbolul păcatelor noastre care au fost răscumpărate. 

Bunul Dumnezeu să ne ajute ca meditând asupra acestui drum al Crucii, să înțelegem că fiecare dintre noi avem un drum al Crucii la capătul căreia ne așteaptă Hristos și să avem și noi puterea să strigăm: săvârșitu-s-a, împlinitu-s-a! Amin”.

Preotul Ioan Mătieş, mulţumind tuturor pentru comuniune, a spus: ”Să mulțumim lui Dumnezeu pentru acest moment în care ne-am reamintit de gestul suprem de iubire al Fiului lui Dumnezeu, purtarea Crucii, Patimile și moartea Sa, pentru ca, apoi, să treacă prin moarte la viață și nouă să ne dăruiască viața Sa.

Am dorit și în acest an să facem tot Calea Crucii a Milostivirii, la fel ca în anul trecut, pentru că Sfântul Părinte Papa Francisc, la încheierea Anul Milostivirii (2016), a spus că milostivirea nu încetează, ci ea continuă, și va continua până la sfârșitul veacurilor.

De aceea, mulțumind lui Dumnezeu pentru marea Sa milostivire, să pătrundem în misterul acestei Săptămâni a Patimilor, în Misterul lui Hristos, care ne aduce lucrarea de iubire şi milostivire a lui Dumnezeu prin ispășirea pe Cruce a păcatelor noastre, ca noi să avem viața veșnică”.

Pr. Ioan Mătieş a încheiat cu îndemnul: ”Să-L însoțim și noi pe Isus în purtarea Crucii prin cei care astăzi suferă. Să fim alături de cei care au nevoie de ajutorul nostru, ca și astăzi să se vadă milostivirea lui Dumnezeu prin lucrarea pe care noi o continuăm în Biserică!”.