După exemplul dat de japonezii care au curățat un parc din Cluj-Napoca, un grup de elevi de la Colegiul Naţional ”George Coşbuc” din Cluj–Napoca este în vizită în Japonia, în perioada 10 – 18 aprilie. 

Elevii au devenit interesați de cultura japoneză în anul 2015, când au luat parte la o acțiune de curățenie 5S, care a fost organizată în Cluj–Napoca de Institutul Kaizen România în parteneriat cu Asociația Clean Up Japan din Japonia. Pornind de la acea experiență, elevii au decis să înțeleagă mai bine obiceiurile japoneze legate de curățenie, precum și alte aspecte culturale, printr-o vizită de mai bine de o săptămână în orașul Kyoto din Japonia – un oraș ai cărui locuitori participă periodic la activități voluntare dedicate curățeniei în locurile publice ale orașului. 

Elevii români vor vizita câteva școli, unde se vor întâlni și vor discuta cu elevi japonezi de vârsta lor, împreună cu care vor participa la activități de curățenie în orașul Kyoto. 

Cazarea vizitatorilor români va fi făcută într-un loc inedit. Ei vor locui într-un templu budist, alături de călugări budiști. Sub îndrumarea călugărilor copiii români vor curăța templul, vor practica SHAKYO (vor copia de mână sutre budiste și imagini din cărți budiste. Efortul de a copia aceste versuri este văzut ca o expresie de pietate și recunoscut ca practică devoțională deoarece implică religie, literatură și arta caligrafiei) și vor medita. În budismul japonez se spune că fiecare om în căutarea spiritualității trebuie să facă necontenit curățenie. Copiii români vor avea șansa să experimenteze practici și concepte budiste care le vor îmbogăți experiența spirituală. 

De asemenea, elevii vor avea șansa să se îmbrace în kimono, îmbrăcăminte tradițională japoneză, și să se plimbe prin oraș îmbrăcați ca niște japonezi veritabili, să se spele în băi publice, cum fac zilnic mulți dintre localnici, să participe la ceremonia ceaiului și să viziteze Muzeul Internațional de Manga din Kyoto, benzile desenate (sau MANGA) fiind unul dintre aspectele moderne ale culturii japoneze, îndrăgit de mulți adolescenți din întreaga lume. 

Programul grupului din România va include și obiective turistice. Vizite la locuri celebre din Kyoto cum ar fi Parcul Maruyama, Palatul Imperial din Kyoto, Castelul Nijo, Templele Kinkakuji, Ginkakuji, Yasaka, Heian și altele. O mini croazieră pe Râul Takase, care străbate orașul Kyoto este deasemenea parte din program. 

Vizita are loc în luna aprilie, care, de obicei, coincide cu sezonul cireșilor înfloriți în anumite regiuni din Japonia, astfel încât este posibil ca vizitatorii din România să se bucure de această experiență și de faimoasele petreceri sub cireșii înfloriți din parcurile din Kyoto (sau HANAMI în limba japoneză) alături de localnici. 

Tinerii din România își vor asuma și rolul de diplomați în timpul acestei călătorii în Japonia. Ei vor face o vizită de curtoazie Primarului orașului Kyoto, cu care vor discuta potențiale puncte de cooperare între orașele Kyoto și Cluj – Napoca. 

Vizita în Japonia a fost planificată de compania românească Sunimprof Rottaprint cu colaborarea:

Inspectoratului de Educație din Kyoto

Primăriei orașului Kyoto

Asociației japoneze Clean Up Japan

Ambasadei Japoniei în România

Institutului Kaizen România

Ce este 5S?

Seiri (Sortare: se sortează lucrurile și se aruncă ce nu este necesar), 

Seiton (Aranjare: se aranjează în ordine ce a rămas după sortare), 

Seiso (Curățire: se face curățenie generală – se îndepărtează gunoiul, praful, petele existente, etc.), 

Seiketsu (Standardizare: se stabilesc niște standarde de curățenie și ordine la locul de muncă) 

Shitsuke (Sustenabilitate: se implementează o conduită care să mențină aceste standarde pe termen lung)

Practicile 5S, detaliate mai sus, formează un sistem menit să reducă deșeurile și să crească productivitatea prin menținerea unui mediu curat și ordonat la locul de muncă. Acest sistem a apărut în Japonia pentru prima dată și a fost perfectat de companii cum ar fi Toyota, care l-au implementat și în fabricile lor din străinătate. Mai târziu companii din întreaga lume au preluat aceste tehnici și metode. Astfel, acest sistem a devenit cu adevărat un sistem internațional de creștere a productivității. Cu toate acestea, el are la bază doar valori și practici simple ale culturii tradiționale japoneze.