Părinții absolvenților maghiari din Cluj au apelat la Ministerul Educației, după ce pe lucrările copiilor lor de la proba de Limba și Literatura Română a Bacalaureatului, nu a fost trecut faptul că aceștia provin din clase cu predare în limba maghiară.

Anul acesta, lucrările elevilor sunt notate în mod digital, ceea ce înseamnă că pot fi alocate oricărui profesor, care nu are de unde să știe că aceștia provin dintr-o clasă cu predare maghiară ca limbă maternă, ceea ce ar duce la note mai scăzute, potrivit webradio.hu.

Nu este vorba de vreo discriminare între elevii români și cei maghiari ci, între elevii maghiari proveniți din județe unde pe lucrări a fost notat faptul că limba lor maternă nu este româna și cei din județe, precum Clujul, unde acest lucru nu a fost făcut.

Înainte de începerea Bacalaureatului, secretarul de stat responsabil pentru educația în limbile minorităților naționale Zoltán Kallós le-a cerut comisiilor județene de examinare să permită ca pe lucrări să fie marcat faptul că elevii provin din clase cu predare în maghiară.

Unele dintre județe au implementat acest lucru însă la Cluj nu a fost cazul, motivul fiind faptul că aceasta nu a fost o directivă oficială.

Părinții elevilor maghiari susțin însă că reprezentanții comisiilor din Cluj-Napoca au respins afirmația secretarului de stat Zoltán Kallós și au neagat faptul că ar fi fost informați cu privire la notarea lucrărilor, îndemându-i să se îndrepte spre Ministerul Educației potrivit cotidianului Krónikaonline.ro

,,Trebuie observat că marcarea foilor de examen nu a condus la o discriminare între elevii români și elevii aparținând minorităților naționale. În fapt, discriminarea s-a produs între elevii care au învățat în clase cu predare în limbile minorităților naționale, și anume prin faptul că foile de examen ale unora au fost marcate, iar cele ale altora nu.

Astfel, presupusul avantaj conferit elevilor din clase cu predare în limbile minorităților naționale prin corectarea foilor de examen de către profesori care au predat în astfel de clase, nu a fost acordat tuturor acestor elevi”, se mai precizează într-un comunicat al organizației non guvernamentale clujene Advocacy Group for Freedom of Identity (AGFI).

Președintele UDMR Cluj Botond Csoma, a declarat că părinții absolvenților cer ca lucrările să fie marcate retroactiv iar dacă acest lucru nu este posibil, lucrările care ajung la contestații să fie corectate de un profesor de la secția maghiară.

„Eu și alții am încercat să căutăm o soluție la București, dar până acum acest lucru nu a avut succes.”, a declarat președintele UDMR potrivit publicației hungarytoday.hu.

Puteți citi mai jos petiția formulată de părinții elevilor din Cluj

„Discriminare gravă la bacalaureatul de limba română în județul Cluj”

Subsemnatul HUNYADI Attila-Gabor si subsemnatii parinti si elevi majori detaliem în următoarele cazul fragrant de discriminare a elevilor de naționalitate maghiară din județul Cluj și din alte județe, cărora le-a fost refuzat dreptul de a fi evaluați și notați în mod special.

Noi, părinții elevilor din școlile cu predare în limba maghiară solicităm soluționarea urgentă a discriminării flagrante a copiilor noștri de către Comisiile de bacalaureat din județul Cluj care nu au urmărit recomandările secretariatului de stat al Ministerului Învățământului, al domnului secretar de stat, Kallós Zoltán, și nu au triat lucrările de bacalaureat conform normativelor în vigoare.

Cristian Potora, președintele Comisiei de bacalaureat al Județului Cluj ar fi făcut excepție față de toate celelalte județe din România, și nu a permis bifarea căsuței, care tocmai conform normativei figurează în aplicație, astfel încât această căsuță reprezentând semnalizarea faptului că aceea lucrare scanată aparține unei eleve/unui elev provenind dintr-o școală cu predare  în limba maghiară, respectiv unei persoane care nu posedă limba română ca și limbă maternă, ar fi trebuit bifată în aceste cazuri.

În Aiud, județele Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Covasna, Harghita comisiile au interpretat normele legale cu bunăvoință. În județul Cluj normele metodologice ale Ministerului au fost interpretate cu rea credință.

Considerăm că unele drepturi oferite și obținute la nivel național, precum aceste drept al elevilor aparținând unei minorități nu poate fi nici tergiversate, mai ales nu poate fi sabotat fără repercusiuni legale.

Însă până la tragerea la răspundere a celor care au sabotat aplicarea legii și au discriminat elevii de naționalitate maghiară din județul Cluj, solicităm ca autoritățile competente, respective secretariatul de stat al Ministerului Învățământului să ducă la bun sfârșit acest caz, pentru ca și copiii noștri să aibă parte din acele drepturi.

Menționăm că și și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a pronunțat în cazuri similar, cu ocazia simulării bacalaureatului, și tocmai după simulare s-a introdus în normele metodologice ale legii această modalitate datorită căreia elevii maghiari (sau germani, etc.), adică toți cei care nu vorbesc limba română ca și limbă maternă , vor avea dreptul să fie evaluați și notați conform unor norme specifice, iar căsuța pentru bifarea acestei proveniențe a lucrărilor de bacalaureat s-a introdus deasemenea tot pe baza acestor norme metodologice chiar și în aplicație.

Probe relevante:

Putem să enumerăm cazuri concrete de discriminare: la Cluj, Viktor, Tibor, Sheila, elevii Liceului Teoretic Apáczai Csere János a cerut de trei ori să se bifeze apartenența la minoritate, însă i s-a refuzat indignat și categoric, argumentând că normele s-ar referi doar la evaluarea națională de capacitate din clasa a VIII-a și nu pentru bacalaureat. Refuzul reiterat de a bifa căsuța respectivă este o discriminare notorie a elevilor de orice categorie.

Faptul că în alte județe s-a bifat căsuța, adeverește că există posibilitatea bifării apartenenței la o minoritate etnică, însă în județul Cluj s-a sabotat și li s-a refuzat elevilor bifarea apartenenței la o școală de predare în limba etno-culturală alta decât româna (secția maghiară).

Cu multă stimă și deosebită considerație,

Părinții și elevii majori care aparțin minorităților naționale, care au fost discriminați, prin sabotarea normelor legale în județul Cluj."