Material realizat de Delia Cărbune

Propunerea de regulament de navigație pe lacul Tarnița, elaborată de Hidroelectrica si obținută pe surse de Știri de Cluj, le taie aripile șmecherilor care și-au făcut acolo pontoane si au bărci cu motor sau chiar hidroavioane, transformând lacul de unde beau toți clujenii apă într-o stațiune turistică pentru milionari. 

Hidroelectrica și-a adus aminte, la presiunea prefectului Aurel Cherecheș, că are obligația de a face curățenie în haosul de pe lacul Tarnița, mai ales că această instituție mamut administrează lacul.

În regulamentul ce urmează să fie aprobat, Hidroelectrica a propus, în cele din urmă, lucruri de bun simț, care arată că situația este gravă la Tarnița. 

Desi lacul este sursa de apa pentru Cluj-Napoca, Gherla, Dej si alte 109 locaitati rurale, propunerea de regulament a Hidroelectrica începe cu un text cel putin surprinzator. Potrivit celor de la Hidroelectrica, faptul ca Tarnita este sursa de apa a Clujului este doar un element secundar, folosirea de baza fiind ”producerea de energie electrica”: ”Folosința de bază a Lacului Tarnița este producerea de energie electrică, iar ca folosire secundară: apărare împotriva inundațiilor și alimentarea cu apă brută pentru potabilizare pentru municipiul Cluj-Napoca și alte localități din aval”.

Spicuim mai jos câteva dintre articolele regulamentului de navigație de pe Lacul Tarnița:

- Pe lacul de acumulare Tarnița este interzisă navigația cu ambarcațiuni cu motor, conform Deciziei Consiliului Județean Cluj nr. 67/26.05.1995 art. 8.

- Pe lacul Tarnița să poată circula numai ambarcațiunile cu motor aparținând instituțiilor statului care au drept de inspecție și control pe lacul Tarnița și ambarcațiunile de intervenție în caz de situații de urgență/accident.

- Pe lacul Tarnița să fie admise numai ambarcațiunile propulsate prin forță umană (bărci cu vâsle), cu respectarea cerințelor legale în vigoare.

- În jurul lucrărilor de captare, construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, se instituie zone de protecție sanitară cu regim sever, respectiv de restricție și perimetre de protecție hidrogeologică, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calității surselor de apă în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare.

- Pentru captările din lacurile zona de protecție sanitară cu regim sever va avea următoarele dimensiuni minime, măsurate la nivelul minim de exploatare al captării:

a) 100 m radial, pe apă, față de locul în care este situat punctul de captare;

b) 25 de m radial, pe malul unde este situată priza.

- În zonele de protecție sanitară cu regim sever, instituite pe apele de suprafață, este interzisă navigarea și acostarea de ambarcațiuni, oprirea acestora și acorsatea plutelor, în alte condiții decât cele stabilite la instituirea zonei de protecție sanitară cu regim sever, conform art. 26 din HGR 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul șimărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică.

- Este interzisă circulația ambarcațiunilor la mai puțin de 200 m de baraj.

- Circulația ambarcațiuniulor pe Lacul Tarnița se limitează ca să fie diminuat efectul valurilor produse de ambarcațiuni asupra malurilor, variație care poate duce la eroziunea și instabilitatea versanților.

- Se interzice stabilirea zonelor de agrement nautic în zonele protejate sau în cele de protecție conform art. 3 din HGR 452/2003 privind desfăîșurarea activităților de agrement nautic.

Inițial, Hidroelectrica sustinea ca nu are ce face în cazul Tarnița, dar apoi lucrurile s-au schimbat

Înainte de propunerea de regulament, Hidroelectrica spunea intr-un raspuns la o solicitare facuta de Stiri de Cluj că nu are atribuții prea multe în cazul Tarnița, deși este administratorul lacului.

”Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Cluj nu are atribuții de autorizare și control referitoare la Lacul de acumulare Tarnița. Singura atribuție de control este legată de monitorizările impuse prin Proiectul de urmărire specială la Barajul și lacul de acumulare Tarnița și se referă la inspecția versanților”, precizau cei de la Hidroelectrica.

Aceștia au spus că nu știu câte cabane sunt la Tarnița, cu toate că mai sus sustin ca au responsabilitate privind protecția versanților: ”Conform legislatiei în vigoare, reglementarea oricărui tip de construcții din proximitatea lacurilor de acumulare nu este un prerogativ care aparține Hidroelectrica”.

”Ce fel de ambarcațiuni pot circula pe lacul de la Tarnița și în ce condiții de autorizare?”, iar Hidroelectrica evita răspunsul pentru că, de fapt, asa cum s-a dovedit ulterior putea emite propuneri  pentru  regulamentul de navigație: ”Conform legislației în vigoare, reglementarea navigației nu este în sarcina Hidroelectrica”.

Pana cand vom vedea, insa pe Tarnita doar barci cu vasle va mai dura. Deocamdata, propunerea de regulament a fost trimisa la Oficiul de Capitanie Dej, care urmeaza sa faca modificari, daca este cazul. Pasii urmatori vor fi validarea si publicarea in Monitorul Oficial.

Revoltător! Clujenii BEAU cea mai proastă apă din ultimii cinci ani. Autoritățile se spală pe mâini din cauza șmecherilor cu vile și bărci de la Tarnița