Dr. Marius Bărbat, de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Cluj-Napoca, este în aceste zile în al doilea stagiu de voluntariat, de această dată pe ”frontul” Covid, din Slovacia. 

Marius Bărbat a fost anul trecut, în aprilie și în Italia, iar acum a acceptat să meargă voluntar în Slovacia, unde acționează tulpina britanică și situația este gravă. 

Numărul de morți COVID din Slovacia:

12 martie: 102 morți

13 martie: 94 morți

14 martie: 88 morți

Experiența din Italia: Erau 70 de ambulanțe în fața spitalului. Pacienții mureau direct în mașini

Rep: Cum ați plecat în Italia? 

Dr. Marius Bărbat: Prima dată când am plecat în Italia a fost anul trecut, în aprilie. A fost postată o solicitare de voluntariat pe site-ul Societății Române de Anestezie, care în acel moment căuta voluntari pentru o misiune umanitară în Italia. 

Am decis să plec pentru că era începutul pandemiei și nu se știau multe lucruri despre această boală. Atunci începea toată nebunia aici, la Cluj, și nimeni nu știa cum să facă și ce să facă. Toată lumea era speriată. Erau foarte mulți colegi, asistente sau infirmiere, care începeau să își dea demisia de frică.

Totul trebuia modificat. Toată structura spitalului trebuia schimbată. La Spitalul de Pneumologie, aveam o secție de chirurgie toracică, iar la momentul pandemiei chirurgii  au plecat de acolo și toată secția s-a transformat în Spital Covid.

Atunci a fost cel mai bun moment ca să începem să învățăm, chiar de la cea mai afectată zonă. Am fost plecat în zona Lecco, Lombardia, care era deja în plină pandemie de mai bine de două luni de zile. Noi, când am ajuns acolo, am prins exact vârful pandemiei. Am fost cu doamna doctor Ada Kovaci, de la Spitalul CFR, și alți medici de la Timișoara din Oradea și București, asistenți, care erau din Târgu Mureș Oradea și Buzău. Am fost o echipă de 15 oameni atunci 

Rep? Care a fost prima impresie când ați ajuns?

Dr. Marius Bărbat: Lecco are un spital regional foarte bine dotat, capabil de transplant cardiac, transplant pulmonar, transplant hepatic și transplant renal.

Totul era modificat numai pentru primirea pacienților de Covid. Toată activitatea era întreruptă, toți pacienții care se primeau acolo erau pacienți de covid. Noi ajunsesem cam la o săptămână după punctul culminant, atunci când se trimiteau pacienții în Germania cu avionul, când mureau zeci de pacienți în ambulanță, pentru că nu puteau fi procesați.

Inițial misiunea a fost pe două săptămâni, dar s-a cerut prelungirea cu încă o săptămână. Am stat trei săptămâni în total.  

Rep: Cât de nepregătiți eram noi? Ce diferențe ați găsit în Italia?

Dr. Marius Bărbat: La Cluj, cu câteva zile înainte de plecarea în Italia, am intubat primul pacient cu COVID. Nu știam managementul COVID. Atunci și a fost momentul cel mai bună pentru mine ca să ajut și ca să trimit date acasă.

La Cluj, majoritatea colegilor erau speriați și nu știau cu ce să înceapă tratamentul COVID -ului. Ei aveau două luni avans și numai bine a picat experiența pentru noi. 

Am păstrat legătura cu cei de la Cluj aproape zilnic și după ce m-am întors din Italia, majoritatea lucrurilor pe care le-am văzut acolo am încercat, pe cât posibil, să le implementăm la Cluj. 

Atunci se vorbea, era la început, teoria cu Remdesivir, Plaquenil sau Kaletra. Toate chestiile atunci erau la nivel de discuții în România. Nu au fost propriu-zis implementate. Experiența de acolo a adus și la creșterea experienței noastre. Sunt niște lucruri care nu se foloseau atât de uzual, dar noi am ajuns să le cunoaștem destul de bine. 

Erau foarte multe necunoscute. Analizele care se luau, ordinea, gândirea, managementul cazului, toate erau necunoscute atunci.

În Italia lucrurile erau grave. A ieșit la televizor primarul din Milano foarte revoltat și avut o izbucnire nervoasă atunci, pentru că oamenii de acolo nu respectau regulile. Atunci s-a impus regula foarte strictă de a nu ieși din casă deloc, dar deloc. Nu se circula pe stradă absolut deloc. Nu era nicio mașină. Singurii care mergeam pe stradă eram noi, care eram duși de la hotelul unde eram cazați până la spital și înapoi. Singurul hotel care era deschis era cel în care eram noi cazați și un singur local era deschis, două ore, de la 8:00 seara la 10:00 seara, pentru a putea mânca. În rest, absolut totul era închis. Armata era pe stradă. Era plin de polițiști. Îmi aduc aminte că atunci când ieșeau colegii în fața hotelului la țigară, oprea lângă mașina cu carabinieri și îi întreba ce fac.

Rep: De ce s-a îmbolnăvit atât de multă lume deodată? 

Dr. Marius Bărbat:  Acolo foarte multă populație s-a îmbolnăvit în același timp și atunci au fost sufocate spitalele. Erau foarte multe solicitări pentru ambulanță și pentru transportul pacienților de la domiciliu spre spital. Problema era că la spital nu mai puteai procesa toate ambulanțele care ajungeau.

Îmi povesteau colegii că, la un moment dat, erau 60 - 70 de ambulanțe în coloană, una după alta, cu câte 60 - 70 de bolnavi înăuntru, care așteptau. Dintre ei mureau în ambulanță înainte de a intra în spital. 

Vorbim despre un spital regional foarte mare la Lecco. Cu 15 săli de operație și o zonă foarte mare postoperatorie. Când am ajuns acolo, încă mai erau opt pacienți ventilați pe masa de anestezie, în blocul operator, pentru că efectiv nu mai aveau locuri unde să pună pacienții.

Erau 4 secție de terapie intensivă în spital care toate funcționau numai pe Covid. Cred că aveau circa 40 - 50 de locuri de terapie intensivă de intubați. 

Din ce am povestit și cu colegii, am înțeles că familiile de acolo sunt foarte numeroase și țin la tradiție aceasta de familie, în care toată lumea trebuie să participi la evenimentele de familie, toți stau la un loc. Cam asta a fost problema acolo. Era și indisciplină, ca și la noi. Oamenii nu puteau fi ținuți în casă. 

Noi când am plecat de acolo pe finalul emisiunii, măsurile s-au mai relaxat. Oamenii au început să mai iasă la o plimbare până la 20:00 seara, cu păstrarea distanței regulamentare cu distanțare socială, cu toate măsurile de protecție, cu mască. Nu se putea intra în magazin fără mască și mănuși.

Îmi aduc aminte că mergeam la un magazin și eram cu colegul meu. Noi povesteam și cel de intrare m-a oprit pe mine și mi-a spus că domnul intră primul și dumneavoastră veți intra după ce iese el. Mi-a spus că dacă intrăm amândoi înăuntru vom sta la povești și producem aerosoli și stăm mai mult timp în magazin, deci punem în pericol viața celorlalți 

În autobuz am pățit o situație similară. Ne-am pus unul în spatele celuilalt și am început să povestim. Povesteam de un caz și la fel s-a oprit autobuzul și șoferul ne-a spun să nu mai povestim pentru că generăm aerosoli și punem în pericol viața altora.

Rep: Care era atmosfera în spital. Cum erau medicii?

Dr. Marius Bărbat: Ei au depășit faza cu speriatul. Erau foarte obosiți. Erau medici care nu au mai plecat din spital de mult timp. Șeful clinicii, din câte am înțeles, era de aproape o lună în spital. Deci efectiv s-a mutat în spital ca să coordoneze și să formeze echipa și ca să dea o mână de ajutor. Foarte mulți dintre colegii lor s-au îmbolnăvit, au fost foarte mulți morți în rândul asistentelor și al medicilor. Situația era destul de dramatică, dar nu păreau afectați. Era o stare de normalitate foarte ciudată. Se obișnuiseră cu situația.

Experiența din Slovacia: ”Ei folosesc Ivermectina. Tulpina britanică face ravagii”

Rep: După Italia ce traseu ați avut?

Dr. Marius Bărbat: După Italia am venit acasă și am pus în aplicare ce am învățat. Am avut într-un an, numai două săptămâni de concediu și s-a ivit misiunea din Slovacia, pe aceeași filieră pe care am mers și în Italia.

Misiune din Slovacia este puțin mai diferită, pentru că majoritatea cazurilor care sunt aici sunt cazuri cu tulpină britanică de COVID, sunt cazuri mult mai agresive și pacienții sunt mult mai tineri.

Lucrez acum la Bratislava, la Spitalul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Bratislava. 

Și acesta e modificat pentru a primi cazurile de COVID, dar nu s-a renunțat la tratarea cazurilor non-covid. Spitalul este foarte mare și permite funcționarea ambelor servicii. Momentan, activitatea de operație și de urgență nu este întreruptă complet. Capacitatea este diminuată, dar nu este întreruptă. Există două secții de terapie intensivă aici, dar există și eu o aripă a Spitalului care îngrijește bolnavii ceilalți.

Cum a ajuns tulpina britanică atât de răspândită în Slovacia?

Dr. Marius Bărbat: Ei fac secvențierea genetică tot la al 500 - lea caz confirmat de COVID. Asta este regula lor. Așa văd mult mai multe detalii. Nu contează persoana, ci faptul că tot la al 500 -lea caz fac secvențierea și așa și-au dat seama că sunt afectați de tulpina britanică. 

Sunt foarte mulți pacienți tineri acum, cel mai tânăr având 23 de ani. Această tulpină este mult mai agresivă, dar manifestările sunt aceleași. S-a redus timpul de manifestare. Dacă perioada era la vechea tulpină de 12 - 14 zile, acum în 7 zile pacientul este în stare gravă. 

Nu este mai gravă decât cealaltă tulpină, dar timpul de manifestare este mult mai redus. Virusul acționează mult mai rapid, dar sistemul de tratament este același. 

În Slovacia folosim același lucru pe care le folosim și România, dar ei au aprobat în plus Ivermectina. Încă nu au studii să se vadă cum reacționează pacienții.

Este introdusă de foarte puțin timp și nu au date clare dacă funcționează sau nu. Aici s-a aprobat Ivermectina la presiunea media. Decât să își ridice toată populația în cap mai bine au aprobat acest tratament.

Rep: Dumneavoastră ca medic, sunteți pentru tratamentul cu Ivermectină?

Dr. Marius Bărbat: Nu cred că sunt în măsură să spun așa ceva. Să mă pronunț. Nu am datele clare din punctul meu de vedere.

Eu aș introduce orice moment care ar aduce un beneficiu în această boală. 

Indiferent de unde provine, orice ajutor este binevenit, dar date clare nu am. Nu pot să spun, pentru că nici colegii de aici nu au aceste date. Acum sunt niște studii pe rol, care urmează să fie publicate în următoarele două săptămâni. Atunci se va ști mai mult.

Rep: Care este situația în Slovacia?

Dr. Marius Bărbat: În Bratislava este lockdown complet. Toate magazinele sunt deschise, dar cu anumite restricții. Nimic nu funcționează non-stop. Barurile, restaurantele sunt închise complet.

Magazinele cu produse necesare, gen supermarket, sunt deschise, dar intrarea înăuntru se poate face numai cu mască de la FFP2, KN95 în sus. Nu te lasă înăuntru cu mască chirurgicală. Asta am pățit eu.

Am înțeles că a fost o decizie luată de Guvern, de pe o zi pe alta. Într-o zi am putut intra cu mască chirurgicală, iar apoi nu. 

Activitățile economice nu sunt blocate, dar au o politică de detectare foarte bine pusă la punct. Toți oamenii care merg la serviciu au obligația să fie testați în fiecare săptămână. Se testează, nu știu cine îi testează, dar se testează peste tot.

Sunt inclusiv caravane de testare. În locul unor cafenele s-au făcut centre de testare. Toată lumea trebuie să aibă luni dimineață un test negativ la intrare la serviciu sau dovada de vaccinare. La fel ca și plimbarea pe stradă. Dacă ne oprește un echipaj de poliție trebuie să avem un rezultat negativ sau să fim vaccinați. Dacă ai dovada de vaccinare, nu se mai cere testul.

Din ce am discutat și cu colegii, ne-am dat seama că Slovacia este la două luni de zile în fața României în privința pandemiei, optimist vorbind. Cazurile au început să crească brusc. Ei nu au fost în lockdown până în ianuarie.

”În România urmează valul doi / OMS spune că nu vom scăpa niciodată”

Rep: Crezi că e posibil să vină valul 3 în România?

Dr. Marius Bărbat: Nu știu ce să zic. Eu am o părere diferită despre valurile astea. Eu am lucrat, de când am venit din Italia și până am plecat acum în Slovacia, non-stop.  Două săptămâni am avut o pauză, așadar am stat numai pe ”front”, ca să zic așa. 

Eu nu am văzut primul vârf decât în octombrie, noiembrie și decembrie, dar în rest pe tot parcursul anului trecut a fost un număr de cazuri mai ridicat sau mai scăzut, în funcție de săptămână, dar cifrele erau constante. Am văzut vârful propriu-zis în octombrie, noiembrie, decembrie, după care a început să scadă, iar acum numărul de cazuri începe să crească iarăși.

Probabil până în noiembrie a fost primul vârf, iar acum este valul doi. Acesta este punctul meu de vedere pe bază a ceea ce am văzut din interior, fără să mă uit la știri, fără să citesc presa.

Că a fost la un dat o perioadă mai relaxată, eu nu am observat-o. La noi a fost constat numărul de pacienți. Să zicem că am avut la un moment dat două zile în care am avut un loc liber la Terapie intensivă, pe durata unui an. Deci vă dați seama ce presiune a fost.

Rep: Ce sfaturi aveți pentru oameni?

Dr. Marius Bărbat: Să poarte mască, să se spele pe mâini și să păstreze distanța. Altceva nu pot să zic. Și să vină mai repede la medic. Să nu mai stea acasă. Cazurile sunt foarte foarte complicate de la venirea de acasă. Să nu se ajungă până în ultimul moment, pentru că în ultimul moment eforturile sunt fenomenale și rezultatul e foarte slab.

Am avut pacient care a venit de acasă cu afectare pulmonară de peste 95%. Vă dați seama care sunt șansele de supraviețuire pentru un astfel de pacient. 

Să vină puțin mai repede la spital, să nu stea. Mi se pare că începe să se blameze un pic boala asta, să se marginalizeze persoanele care au Covid, dar nu ar trebui să fie așa. Ajung că le fie rușine că au Covid. Sunt mulți care ori nu realizează, ori nu ignoră aceste simptome de oboseală. 

Cel mai ușor lucru de făcut e să meargă să-și facă niște analize și să le facă din timp, pentru a-i putea ajuta. Dacă ajung în stadii finale, în care afectare pulmonară este masivă, nu se mai poate face nimic. Sunt situații în care orice faci, nimic nu funcționează. 

Rep: Cât credeți că mai ține această pandemie?

Dr. Marius Bărbat: Din ce spune Organizația Mondială a Sănătății, cel mai probabil nu se va termina niciodată. Se va izola. În zonele în care se va vaccina într-un procent mai ridicat, acolo va scădea numărul de infectări. Totul se va rezuma pe glob la regiuni. Vor fi regiuni mai puțin afectate sau mai mult afectată. Se vor carantina țări, se vor carantina orașe sau  județe, pentru că de acolo poate izbucni un focar oricând. Toată treaba asta va dura până când nu se va ajunge la o vaccinare mare la nivel global, nu de Cluj sau România. Tot va continua și va continua.