Familia de ”nomazi digitali” din Cluj, care s-a mutat în Spania și a relatat totul despre decizia luată, se plânge acum de hate -ul cu care a fost întâmpinată inițiativa lor.

Familia de clujeni s-a lovit de hate -ul care domină mediul online 

”De fiecare dată când apare câte-un articol sau o emisiune despre relocarea noastră în Spania, mă îngrozesc de comentariile care apar pe ziarele care preiau subiectul.

Oameni care nu ne cunosc, care habar nu au despre luptele, eșecurile și micile noastre succese vin și-și dau cu părerea. Desigur, în 99,9% din cazuri anonim, că așa e frumos. Și tot în peste 99%, în cel mai grosolan mod cu putință.

La primul articol apărut despre noi, am ignorat comentariile, deși erau multe, iar majoritatea – peste limita nesimțirii. La al doilea, m-am șocat, la al treilea mi-am zis că așa ceva e de necrezut, iar acum încep să nu mai citesc rubrica de comentarii. :)))

Nu am furat, nu am dat nimănui în cap (nici în alte zone ale corpului), nici nu am încălcat drepturile sau libertățile altuia. Între noi fie vorba, și dacă le-aș fi făcut pe toate astea, tot nu era o soluție punerea la zid și aruncarea cu pietre. Pur și simplu am povestit experiența noastră, atunci când am fost întrebați (și suntem tot mai des întrebați, semn că tema e de interes pentru unii oameni).

Ce am primit în schimb: comentarii de genul ăsta (și unele chiar mai rele)”, reclamă Corina Bândușan, care împreună cu soțul ei, Andrei Țigănaș, și fiica lor, au decis să se mute în Spania, o perioadă.

”Simt amărăciune când văd atâta ură (și aproape că o simt, prin ecran)”

Aceasta a ajuns la concluzia că cei care comentează negativ ”își practică sportul preferat și când ajung la un articol unde apare povestea noastră, fac același lucru: își varsă veninul (pe principiul Dacă pot, de ce nu?).

Nu sunt psiholog sau terapeut ca să știu/să intuiesc ce e în sufletul, mintea sau în inima lor din moment ce aruncă așa cu noroiul în alții (care nu le-au făcut nici rău, nici bine). Pot însă să sper că nici în cele mai negre momente ale mele nu voi gândi (că de scris nici nu se pune problema!) ceva asemănător cu ceea ce scriu ei, indiferent despre cine sau despre ce ar fi vorba.

Nu pot să nu simt amărăciune când văd atâta ură (și aproape că o simt, prin ecran). Nu am cum să văd altceva în acele texte și comentarii.

Venin, răutate. Nu știu la adresa cui, pentru că am impresia că nu nouă ne sunt de fapt adresate acele cuvinte. Sau nu neapărat nouă. Sau nu doar nouă.

Sănătoși să fim, că-njurăturile vin de unde nici nu ne așteptăm!”, a încheiat Corina.

Familia de clujeni a dorit să împărtășească experiența trăită, pentru a-i ajuta pe alții, care sunt încă în dubii. Totul este la nivel pozitiv și nu are nicio tentă jignitoare, astfel că dușmănia din comentarii este greu de înțeles.

Ce este un nomad digital

Un nomad digital poate munci de oriunde, online, sau ca freelancer, iar vizele pentru ei se întind pe 12 luni. 

Fenomenul vizei pentru nomazii digitali a luat amploare în perioada pandemiei, mai ales că foarte mulți oameni munceau de acasă și s-a dorit stimularea turismului în orice fel.

Potrivit The Economist, Statele Unite au avut 10.9 milioane de nomazi digitali anul trecut, față de 7.3 milioane în 2019.

Barbados, a fost printre primele țări care au lansat o astfel de inițiativă ca metodă de combatere a efectelor devastatoare ale pandemiei asupra economiei insulei, aceasta fiind bazată în mod principal pe turism.

Începând din iunie 2020, cei care doresc să vadă la prima mână cum este să locuiești pe o insulă din Caraibe, pot aplica pentru viza numită „Barbados Welcome Stamp”, și să petreacă până la 12 luni pe insulă.

Printre țările care oferă astfel de programe se numără și Germania, Italia, Spania, Ungaria, Croația, dar și locații în afara Uniunii Europene precum Costa Rica, Bermuda, Mexic, Bali, sau Insulele Cayman.

Condiții pentru obținerea vizei de nomad digital

Deși acest tip de viză este mai ușor de obținut, cei care doresc să profite de ea au totuși de îndeplinit anumite condiții în funcție de locul în care vor să călătorească.

Majoritatea țărilor cer un venit minim specific. Cei care doresc să lucreze din Costa Rica sau din Croația sunt nevoiți să dovedească că au un venit minim de aproximativ €2500 pe lună, în timp ce Estonia cere un venit minim de €3500 pe lună.

În unele cazuri este cerută și dovada asigurării cazării pe perioada și prezentarea unui certificat de cazier judiciar.

Foto: pixabay.com