Filonul de sare de pe axa Mărăști - IRA - CUG pune în pericol orice proiect major care s-ar construi în zonă. Pentru a face pasaje sau tuneluri pentru metrou este nevoie de studii suplimentare și costuri de 2 - 3 ori mai mari, arată un studiu consultat de Știri de Cluj. Zona IRA este cea mai problematică se arată în studiul văzut, cu toate că nimic nu s-a făcut public în legătură cu sondările de adâncime făcute. 

Clujul a fost perforat de sonde din Florești până în Mărăști, IRA și Sopor, dar până acum nu s-a dat publicității nicio informație concretă despre depozitele de sare din solul Clujului. Acest lucru ne poate face să credem că de fapt lucrurile sunt mult mai rele în realitate. 

Problemele cu depozitele de sare în întârzierile se văd și de la București

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat joi că toată lumea îl întreabă de metroul de la Cluj, şi ar vrea să îl întrebe şi pe domnul primar.

Ministrul a precizat că prin septembrie o să meargă şi el la Cluj ca să vadă dacă avem şantierul, dacă s-au început lucrările, pentru că PNRR nu ne aşteaptă, anul 2026 este după uşă. 

Ministrul Investiţiilor a fost întrebat la Prima News dacă se va construi metroul la Cluj. ”Toată lumea mă întreabă de metroul de la Cluj, aş vrea să îl întrebe şi pe domnul primar”, a precizat Câciu.

”Eu pot să vă spun că prin septembrie - acum e o situaţie cu politica şi să nu se înţeleagă altfel (n.red. sunt alegeri locale) - o să merg şi eu la Cluj să văd dacă avem şantierul, dacă s-au început lucrările. Ele trebuiau să înceapă. PNRR nu ne aşteaptă, anul 2026 este după uşă, vreau să vedem lucruri excepţionale la Cluj, îmi exprim încrederea că o să le vedem”, a mai arătat Adrian Câciu.

Forajele indică mari filoane de sare în zona Mărăști

Până acum, forajele efectuate în cadrul proiectului de metrou din Cluj au adus la lumină o descoperire surprinzătoare: prezența unui masiv de sare în zona estică a magistralei, alături de depozite argiloase. Această constatare impune adoptarea unor soluții tehnice deosebite pentru a face față situației. Potrivit surselor noastre, se impune efectuarea unor studii suplimentare pentru a preveni eventualele probleme ce ar putea apărea în timpul și după începerea lucrărilor.

În cursul forajelor efectuate în zona estică și sudică a traseului metroului, s-a identificat un masiv de sare la adâncimi cuprinse între 12,50 și 25,0 metri. Această descoperire a fost făcută de la stația Piața Mărăști și se întinde până la Aurel Vlaicu, IRA, Gheorgheni, Sopor și spre CUG. Acest aspect constituie un factor de risc geotehnic pentru infrastructura metroului și necesită găsirea unor soluții tehnice adecvate, conform concluziilor unui studiu realizat de firma Geostud.

În plus, în zona cartierului Mănăștur s-a constatat prezența unor soluri variate, incluzând argile, argile nisipoase și nisipuri argiloase. Apropierii traseului metroului de râul Someșul Mic sau de Canalul Morii ar putea duce la interceptarea resturilor lemnoase carbonizate din aceste depozite. Acest lucru implică necesitatea demolării a cel puțin 15 imobile existente în această zonă, conform studiului menționat.

Firma Geostud a realizat un total de 42 de foraje pentru identificarea tipului de sol și găsirea celor mai potrivite soluții tehnice pentru construcția metroului. Rezultatele repetate ale forajelor, efectuate la finalul anului 2023 și începutul anului 2024, confirmă prezența sării pe o arie extinsă, începând de la Mărăști și până la Someșeni, inclusiv în fostele zone industriale ale Clujului, de la Clujana la CUG și către Sopor.

Istoria sării sub Cluj este binecunoscută, iar existența băilor sărate la Someșeni demonstrează importanța filonului masiv de sare care se întinde până la Apahida și posibil chiar mai departe. Această descoperire ar putea influența în mod semnificativ planificarea și construcția viitoare a metroului în această zonă.

În privința costurilor, aceste depozite de sare din subteran pot chiar tripla costul proiectelor de construcții. Avem cazul podului Porțelanului, unde după descoperirea filonului de sare costul lucrării a sărit de la 5 milioane de lei la 15 milioane de lei. 

Construcțiile sau lucrările în zone cu depozite mari de sare reprezintă o mare provocare

Specialiștii în construcții spun că lucrările pe un depozit de sare în subsol pot aduce diverse provocări și probleme, iar acestea depind de natura specifică a depozitului și de proiectul de construcție în sine. Iată câteva aspecte care pot fi problematic în construcția pe astfel de depozite:

• Stabilitatea terenului: Sarea este un material solubil în apă, iar în cazul unui depozit de sare subteran, există riscul ca acesta să se dizolve sau să se deplaseze în timp, ceea ce poate afecta stabilitatea terenului deasupra.
• Subminarea structurilor: Dizolvarea sau deplasarea depozitelor de sare poate duce la formarea de goluri subterane, ceea ce, la rândul său, poate duce la prăbușirea sau subminarea structurilor aflate la suprafață.
• Risc de prăbușire: În unele cazuri, depozitele de sare pot avea caracteristici de prăbușire sau de rupere, ceea ce crește riscul de colaps al terenului deasupra lor.
• Riscuri geotehnice: Proiectarea și construcția pe un astfel de teren necesită o înțelegere aprofundată a proprietăților geotehnice specifice ale depozitului de sare. Este necesară adoptarea de soluții tehnice adecvate pentru a gestiona riscurile asociate.
• Probleme cu solubilitatea: Dacă apa pătrunde în depozitul de sare, acesta poate să se dizolve și să creeze o soluție sâlțâie, ceea ce poate afecta structurile construite.
• Soluțiile pentru a face față acestor provocări pot include tehnici specifice de construcție, monitorizarea constantă a subsolului, impermeabilizarea corespunzătoare.