Un fost angajat într-o importantă firmă IT din Cluj a fost condamnat pentru șantajarea fondatorului companiei. Angajatul i-a spus fondatorului că soția acestuia îi va face plângere pentru hărțuire sexuală dacă îi reziliază contractul. De asemenea, i-a cerut 200.000 de euro ca să nu divulge informația privind așa-zisa hărțuire sexuală a unui investitor străin care dorea să achiziționeze compania.

„La data de 21.08.2018, organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca au fost sesizate de numitul H-B.B. care a arătat, în esență, că a fost amenințat cu divulgarea unor fapte compromițătoare pentru persoana sa, precum și efectuarea unor demersuri prin care se urmărea periclitarea achiziției societății pe care o administra, actele fiind comise de angajatul său cu scopul obținerii sumei de 200.000 de euro sau a încetării demersurilor de desfacere a raporturilor de muncă”, se arată în actele depuse la dosar, potrivit Clujust.ro.

Inculpatul şi persoana vătămată aveau o relaţie de serviciu, inculpatul fiind angajatul persoanei vătămate în cadrul societăţii P.P. SRL. În acelaşi timp, între societatea administrată de soţia inculpatului şi P.P. SRL era încheiat un contract de prestări servicii. 

Atât inculpatul cât şi persoana vătămată, prin declaraţiile date în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată au fixat într-un mod asemănător contextul în care a avut loc discuţia relevantă în cauză , arătând că inculpatul dorea să pună capăt relaţiei de serviciu existentă între părţi, iar persoana vătămată, în considerarea dificultăţilor financiare, precum şi a dificultății în găsirea unui loc de muncă se opunea încetării acestor relaţii. 

Punând în balanţă ansamblul acestor considerente, prin prisma dispoziţiilor legale invocate anterior, instanţa apreciază că în cauză se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată spre special, în cuantum de 2 (doi) ani  închisoare, având ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, aceasta fiind aptă să atingă scopul preventiv şi punitiv al sancţiunii, neimpunându-se executarea pedepsei în regim de detenţie pentru îndreptarea inculpatului, cu atât mai mult cu cât acesta va executa efectiv pedeapsa aplicata prin prezenta hotărâre în cazul în care în termenul de încercare ce urmează a fi stabilit conform art. 92 C.pen. va săvârşi o altă infracţiune.

Instanţa apreciază că pedeapsa de 2 ani închisoare este necesară pentru a atrage atenţia inculpatului asupra gravităţii faptei sale, asupra consecinţelor produse pentru a-l face pe acesta să conştientizeze care este conduita corectă în societate , raportat la normele privind libertatea persoanei.

Şansele ca inculpatul, fiind lăsat în libertate , să reitereze comportamentul infracţional sunt extrem de scăzute, cu atât mai mult cu cât acesta a lăsat instanţei impresia că a înţeles rolul educativ al procesului penal.