Fundația Doina Cornea cere autorităților să salveze Muzeul de Artă din Cluj: Ce ar face francezii cu Palatul Versailles, dacă ar apărea vreun „urmaș”?

Trei sferturi din etajul Muzeul Național de Artă din Cluj, Palatul Banffy, a fost retrocedat foștilor proprietari. Avocații au notificat conducerea că, în termen de două săptămâni, să predea moștenitoarei două treimi din spațiul palatului. Fundația Doina Cornea le cere autorităților centrale să salveze Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, statul român având posibilitatea să decidă o expropriere în interes public.

„Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, înfiinţat în anul 1951, a avut la bază fondul Muzeului Ardelean dar şi pinacoteca donată de către colecţionarul de artă Virgil Cioflec Universităţii Clujene. Din anul 1956 Muzeul de Artă a funcţionat neîntrerupt în palatul Bánffy, fostă reşedinţă a Guvernatorului Transilvaniei.

Chiar dacă istoria Muzeului de Artă clujean nu este una de lungă durată acesta a intrat în peisajul cultural al urbei devenind păstrătorul unui important fond artistic şi locul central al unor evenimente culturale fără de care Clujul ar deveni mult mai sărac.

Nu este rolul nostru să evaluăm sau contestăm deciziile instanţelor din România. Până la proba contrarie acestea sunt juste, temeinice şi legale. Dar rolul nostru, atât al cetăţenilor cât şi al întregii clase politice, este acela de a face tot ceea ce este legal posibil pentru a salva Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Chiar dacă, pe baza sentinţei judecătoreşti definitive şi irevocabile, noii proprietari vor intra în posesia unei părţi importante din Palatul Bánffy statul român are posibilitatea să decidă o expropriere în interes public, plătind bineînţeles proprietarilor justa valoare a părţii din imobil ce le va aparţine. Oare cultura nu se poate pune pe acelaşi plan cu lucrările de infrastructură pentru care se fac exproprieri?

Nu credem că este o soluţie viabilă şi sigură luarea în chirie de către muzeu a părţii pierdute din palatul Bánffy. Există numeroase exemple în istoria recentă de instituţii care şi-au pierdut astfel, după câţiva ani de închiriere, sediile.

Ce ar face francezii şi clasa lor politică dacă, prin absurd, o instanţă pariziană ar fi dat câştig de cauză unui biet personaj care, pe baza unei hârtiuţe de nimeni expertizată şi autentificată, şi-ar fi adus brusc aminte că este singurul urmaş dintr-o lungă listă succesorală a unei curtezane căreia, ca recompensă pentru serviciile sale, Regele Ludovic al XIV-lea i-ar fi făcut cadou vreo trei camere din Palatul Versailles?

Prin această petiţie vă cerem să acţionaţi cu maximă urgenţă şi să Salvaţi Muzeul de Artă din Cluj-Napoca!”, se arată în textul petiției.

Amintim, Consiliul Județean a pierdut procesul cu foștii proprietari ai unei părți din Palatul Banffy, unde funcționează Muzeul de Artă al Clujului. Timp de 10 ani, destinația imobilului nu poate fi schimbată. Foștii proprietari primesc 3/4 din clădire și nu au dorit să fie despăgubiți, preferând să le fie returnate apartamentele. Practic le-a fost restituită suprafața construită de 750 de mp. Cei care vor deveni proprietari sunt urmașii Paraschivei Roșca (decedată), soția lui Nicolae Roşca, un negustor din Săliște, Sibiu, care se imprietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy și care împreună cu acesta, au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului, ulterior demolat.