Gândacul de scoarță de copac, pe numele lui științific ipide, pare a fi folosit la Beliș pentru a scoate comuna din Parcul Național Apuseni, adică din aria protejată și permiterea de construcții. Practic, toată frumusețea montană s-ar distruge de vile, cabane și pensiuni. 

Cum a început atacul ipidelor?

Atacul gândacului de scoarță a început în toamna anului 2017, în momentul în care pe raza Ocolului Silvic Beliş vântul a doborât arbori în volum de peste 150.000 mc, din care 50.000 în zona de protecţie integrală a Parcului Natural Apuseni. Lipsa acţiunilor personalului silvic a dus la colonizarea arborilor de către gândacii de scoarţă şi punct de plecare pentru răspândirea atacurilor de ipide.

Când s-au luat primele măsuri?

”RNP Romsilva – Administraţia Parcului Natural Apuseni, la solicitarea Ocolului Beliş, a emis în baza hotărârilor Consiliului Ştiinţific al Parcului, avize favorabile privind derogarea de la prevederile Amenajamentelor Silvice (UP I Tărcia Bunteşti, UP II Ponor), în vederea extragerii din zona de conservare special/protecţie integrală a parcului a masei lemnoase afectate de fenomenele meteorologice extreme (vânt puternic) din anii 2017 şi 2020, în vederea combaterii atacului dăunătorilor (ipidae)”, a explicat Dan Păvăloiu, realizatorul de la TVR Cluj al emisiunii ”Natură și aventură” și un mare iubitor al Parcului.

Problema a fost că cei de la Ocolului Beliş nu și-au făcut treaba și nu au preluat din zona afectată de doborâturi a arborilor atacați de gândacul de scoarță. Vorbim despre 31.843 mc/doborâturi din 17.09.2017, 20.813 mc/doborâturi din 17.09.2017, 4.583 mc/doborâturi din primăvara lui 2020 și 11.394 mc/atacuri ipidae, constatate în aprilie 2021. În 26.08.2022, volumul masei lemnoase pe picior (n.red. nedoborât) afectate de ipide  a fost evaluat la 30.535 mc.

RNP Romsilva a dispus un control pentru verificarea documentaţiilor tehnice întocmite pentru lucrările de protecţia pădurilor şi arboretele de răşinoase referitor la infestările produse de gândacii de scoarţă. Astfel, s-a stabilit prin procesul verbal 7310, din 27.09.2021, că şeful Ocolului Silvic Beliş, Ghiţea Gabriel Dănuţ, nu a organizat şi controlat acţiunile pentru asigurarea sănătății pădurii administrate. Mai precis că nu a depistat, prevenit şi combătut gândacii de scoarţă, prin tăierea rapidă a arborilor infestați care erau în pădure.

Ocolul Silvic Beliș nu a tăiat arborii infestați și au cerut tăierea altor 1000 de hectare din zona protejată

Culmea este că deși nu a curățat pădurea, şeful Ocolului Silvic Beliș a cerut Consililului Ştiinţific al Parcului extinderea suprafeţelor de pădure ce urmau a fi exploatate (aproape 1000 ha aflate în arii protejate, precum Cetăţile Rădesei, Onceasa).

”În august 2021, reprezentanţi din cadrul RNP, Direcţiei Silvice Cluj, Ocolul Silvic Beliş şi Parcul Natural Apuseni au efectuat verificări în teren cu privire la infestările produse de ipide . Au fost verificate cursele feromonale din UP II Ponor şi arborii infestaţi din UA 68-73, 83-89, 122, 123, rezultând faptul că infestarea a fost produsă de gândacul de scoarţă IPS TYROGRAPHUS şi este foarte puternică (80-129 familii/mp), iar stadiul de dezvoltare este adult-tânăr, producând astfel noi infestări.

În concluzie, s-a constatat că lucrările de combatere a gândacilor de scoarţă prin extragerea materialului lemnos poate deveni  ineficientă”, a mai punctat Dan Păvăloiu.

Drept urmare, administraţia Parcului Natural Apuseni a respins toate cererile de tăiere a arborilor afectați de dăunători și de vijelii din UP II Ponor, UP I Tărcaia-Bunteşti, UP I Padiş.

Care au fost acţiunile ulterioare de la nivelul Ocolului Silvic Beliş?

Ocolul Silvic Beliş a constituit în 2022 1776 arbori cursă, 730 fiind amplasaţi în zona de protecţie integrală a parcului şi 136 în zona tampon, fără avizul Gărzii Forestiere Cluj, necesar ca urmare a depăşirii posibilităţii aprobate prin amenajamentul silvic. ”Astfel, deşi nu au fost finalizate verificările aferente şi nu a existat o decizie de depăşire a posibilităţii de exploatare, Ghiţea Gabriel-Dănuţ a autorizat tăierea arborilor, generându-se un conflict şi un conflict intre-instituţional. Şeful de ocol a purtat discuţii cu funcţionari din Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), care l-au asigurat că arborii cursă vor putea fi încadraţi ca produse extraordinare, problema fiind reprezentată de faptul că arborii amplasaţi drept curse erau din categoria arborilor sănătoşi din clasele I şi a II-a (verzi)”, a mai adăugat Dan Păvăliou. Mai precis, acești arbori erau perfect sănătoși, nefiind atacați de dăunători. 

MMAP a emis adresa nr.R13526/10.06.2022 în care era evidenţiat că masa lemnoasă care urma a fi exploatată face parte din categoria produselor extraordinare şi se asimilează ca produse accidentale. ”În adresa nu era menţionat că arborii cursă pot fi constituiţi din arbori verzi, motiv pentru care conducerea Gărzii Forestiere Cluj a înaintat dosarul amplasării arborilor cursă Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin.

Ulterior, prin adresa nr.2991/27.06.2022, şeful Ocolului Silvic Beliş a solicitat reanalizarea solicitării privind emiterea condiţiilor specific la punerea în valoare a arboretelor (produse accidentale-atacuri de ipidae) situate în arii natural protejate, administraţia Parcului Natural Apuseni emiţând avizul nefavorabil nr.185 din 12.08.2022”, a mai adăugat realizatorul TVR.

Cât de umflată a fost gogoașa cu atacurile de ipidae în Beliș

Din momentul emiterii avizului negative nr.185 din 12.08.2022, când volumul de masă lemnoasă afectat de ipidae era de 51.201 mc, fenomenul s-a amplificat considerabil. În urma unui inventar realizat de personalul silvic al Ocolului Silvic Beliş, în luna octombrie 2022, a fost identificată suplimentar o cantitate de 114.000 mc, doar în zona de protecţie a parcului.

Există vreo legătură între avizele negative ale administraţiei Parcului Natural Apuseni şi intenţia organizării unui referendum pentru scoaterea comunei Beliş din aria protejată?

”Pentru că a primit repetatele avize negative, Ghiţea Gabriel Dănuţ a determinat o reacţie din partea primarilor unor UAT-uri care deţin suprafețe de teren incluse în Parcul Natural Apuseni în vederea scoaterii suprafeţei comunei Beliş din aria naturală protejată. Astfel, MATIŞ VIOREL, edilul din Beliş, a vizat inclusiv să organizeze un referendum în acest sens. Există suspiciuni că, în fapt, interesul este acela de susţinere a unor dezvoltatori imobiliari care vizează să dezvolte clădiri în zona lacului Beliş.

Edilul beneficiază de susţinerea altor primari, printre care cel al comunei Lazuri de Beiuş din Bihor, Bogoşel Adrian, al comunei Călăţele din judeţul Cluj, Tripon Vasile sau al comunei Râşca din Cluj, Abrudan Alin Florin”, a mai încheiat Dan Păvăloiu. 

Care este acum situația referendumului de scoatere a comunei Beliș din Parcul Național Apuseni

”Suntem în instanță pe hotărârea de consiliu, iar în 24 februarie, după ce Prefectura Cluj a atacat propunerea noastră de referendum”, a declarat primarul comunei Beliș, Viorel Matiș, pentru Știri de Cluj. 

Când a fost întrebat despre scopul referendumului, acesta a spus că nu ar vrea să mai intre în detalii, până când nu se va pronunța instanța. Ulterior a intrat în detalii, când a fost întrebat dacă şeful Ocolului Silvic Beliş, Gabriel Ghițea, i-a cerut lui și primarilor din zonă să inițieze procedura de scoatere a comunei Beliș din aria natural protejată. 

”Nu are nicio legătură cu tăierile de arbori. Eu m-am referit la terenurile oamenilor, care nu le pot folosi deloc. Am cerut să li se dea subvenții pentru terenurile pe care nu le pot folosi, dar nu se poate. A fost ideea oamenilor să facem referendum și să scoatem comuna din Parcul Național Apuseni. Locuitorii au terenuri și nu se poate construi nimic pe el. Nu au nicio valoare. Se pot vinde, dar nu le vrea nimeni. Să își protejeze pădurea cât vor ei, dar eu mă refer numai la terenurile neîmpădurite”, a spus Matiș.

Cu toate acestea, decizia va afecta și pădurile, care nu vor mai fi la fel de protejate ca acum.