Fostul șef al DGIPI (Serviciul secret al Poliției Române), Gelu Oltean, este cercetat penal alături de alți trei chestori de poliție și doi comisari șefi, pentru că luau bani din bugetul instituției.

Gelu Oltean a fost șeful DGIPI până în 2014, când a fost eliberat din funcție de premierul Victor Ponta, la propunerea lui Gabriel Oprea.

Motivul demiterii ar fi fost implicarea lui Gelu Oltean în dosarele Uioreanu și Isaila. Fostul sef al DGIPI negocia cu fostul presedinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu (PNL), trimis in judecata pentru coruptie, numirea unor sefi de politie in Cluj. Vasile Pogacean, omul de afaceri arestat in dosarul Uioreanu, este finul lui Gelu Oltean din prima casnicie cu Angela Rusu, cantareata de muzica populara. 

Procurorii DNA au început urmărirea penală a chestorului de poliție sub acuzațiile de delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu. Gelu Oltean este chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat.

”În cursul anului 2014, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Oltean Gelu-Marin și-a însușit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, într-un raport întocmit ulterior, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare ”secret”, a unui înscris care nu conținea nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale”, precizează procurorii DNA. Mai precis, chestorul Gelu Oltean a luat bani din bugetul instituției pe care o conducea, a prezentat apoi documente justificative, pe care le-a trecut ca fiind ”secrete”, pentru a nu fi verificate de nimeni. În realitate, aceste documente, cel mai probabil chitanțe, nu aveau caracterul de a ”produce daune securității naționale”, susțin procurorii anticorupție.

Alături de Gelu Oltean au mai fost informați de începerea urmăririi penale următorii ofițeri cu grad înalt: 

VĂDUVA RAREȘ (şeful Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI (DIPI), comisar șef, la data faptelor subsecretar de stat la D.I.P.I , ulterior și în prezent șef al D.I.P.I, cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată, precum și favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției;

NICOLAE GHEORGHE (fost şef DIPI), chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, toate în formă continuată, precum și două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată;

OLTEAN GELU-MARIN (fost șef DIPI), chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu;

ZĂRNICĂ NELU, chestor principal de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.I.P.I. cu rang de subsecretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri în formă continuată, fals intelectual și uz de fals, în formă continuată;

POPA GHEORGHE, comisar șef de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.G.I.P.I. (structură operativă a D.I.P.I.) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată și delapidare;

POPA IOAN-DORIN, comisar șef, la data faptelor șef adjunct Diviziune administrativă a D.I.P.I. sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată.

Redăm mai jos acuzațiile procurorilor: 

”În cursul anului 2014, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Oltean Gelu-Marin și-a însușit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, într-un raport întocmit ulterior, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare „secret”, a unui înscris care nu conținea nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.

În cursul anului 2014, suspectul Popa Gheorghe, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., și-a însușit suma de 1.500 lei. Totodată, în aceeași perioadă, prin aprobarea a două rapoarte, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, a schimbat destinația legală a sumei totale de 1.350 lei, alocate instituției pentru cheltuieli operative.

Pentru a ascunde delapidarea și deturnarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare ”secret”, a unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.

Suspectul Popa Ioan-Dorin, având calitatea de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unui număr de 100 de rapoarte înregistrate la D.I.P.I. în anul 2014, a schimbat, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției - cheltuieli care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, destinația legală a sumei totale de 210.045,94 lei, alocate instituției pentru fonduri operative. Sub pretextul unor cheltuieli operative, acesta și-a însușit suma de 44.833,44 lei. Pentru a ascunde deturnarea și delapidarea de fonduri, acesta a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I.

Folosind același mod de operare, în cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Nicolae Gheorghe și-a însușit mai multe sume de bani, în total 10.000 lei, iar pentru acesta, în patru rapoarte, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Printr-o dispoziție emisă în anul 2015, în mod nelegal, a permis distrugerea mai multor rapoarte privind efectuarea unor cheltuieli operative, cu consecința vătămării intereselor legitime ale D.I.P.I. de a asigura respectarea legislației privind informațiile clasificate și de păstrare a documentelor financiar-contabile justificative.

În cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unor rapoarte, suspectul Văduva Rareș a schimbat destinația legală a sumei totale de 13.476,22 lei, alocată instituției pentru cheltuieli operative, banii fiind îndreptați către cheltuieli de protocol. Necesitatea efectuării unor cheltuieli operative a fost atestată în fals. În acest context, suma de 4.002 lei a fost solicitată printr-un raport, de suspectul Zărnică Nelu. Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, suspectul Văduva Rareș a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I. Astfel a fost cauzată o vătămare a interesului legitim al statului român de a asigura transparența utilizării resurselor materiale ale instituțiilor publice.

În cursul anului 2016, suspectul Văduva Rareș, în calitate de secretar de stat în cadrul D.I.P.I., a refuzat, cu încălcarea legii, declanșarea procedurii de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă în dosarul nr. 20/P/2016, al Direcției Naționale Anticorupție, în scopul excluderii probelor care dovedesc vinovăția persoanelor inculpate în respectiva cauză penală. Fiind avertizat asupra consecințelor faptei sale, a refuzat să pună la dispoziția procurorului o serie de înscrisuri, a căror predare fusese dispusă conform Codului de procedură penală, în dosarul menționat.

La data de 29 august 2016, persoanelor menționate li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală de suspect și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane. 

Pentru fapte similare NICOLAE GHEORGHE și ZĂRNICĂ NELU au fost trimiși în judecată într-un dosar din care a fost disjunsă prezenta cauză (vezi comunicat nr. 634/VIII/3 din 11 mai 2016)”.