România primește de la Uniunea Europeană 543 de milioane de euro pentru a rezolva problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Datorită investițiilor europene, expresia „școala pentru toți” s-ar putea transforma într-o certitudine. Însă, cât de posibil este acest lucru în România? Ultimul program național de prevenire a abandonului școlar a lăsat 3600 de beneficiari în stare de corigență sau repetenție.

„Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătiți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni”, se arată într-un editorial semnat de Antonia Pup, fost președinte a Consiliului Național al Elevilor, pentru scoala9.ro. 

Conform ministerului Educației, granturi de câte cel mult 200.000 de euro/școală pot primi cel puțin 2.500 de școli din 3.325 de școli cu risc mare de abandon școlar, prin programul finanțat prin PNRR, în valoare de 543 de milioane de euro, adică „Dezvoltarea unui sistem integrat de prevenire, intervenție și compensare pentru a crește participarea școlară”.

Potrivit consilierului ministrului educației, Radu Szekely, „banii pot fi folosiți pentru programe pe care unitățile de învățământ le propun: școală după școală, ore remediale one-on-one sau în grup, evaluarea dificultăților de învățare, planuri individuale de învățare, sprijin colegial între elevi, cercuri școlare, consiliere și orientare școlară, mediere, Programe „A 2-a Șansă”, activități outdoor, terapie prin artă, dezvoltare de materiale educaționale, comunități de practică, coaching, leadership, participare la cursuri specifice de formare continuă, parteneriate cu alte entități din mediu public–privat, acordarea de subvenții pentru susținerea elevilor în finalizarea învățământului gimnazial, susținerea colaborării cu părinții (inclusiv educație parentală), activități de dezvoltare a climatului pozitiv în școală, acțiuni de combaterea violenței, acțiuni anti-bullying, excursii, tabere, festivaluri, evenimente educaționale, activități nonformale, activități culturale comunitare, sportive, parteneriate cu alte școli, educație pentru sănătate, activități de networking școlar, și orice altă soluție fezabilă la nivel local“.

Ce rezultate a avut educația remedială în România anului 2021

În 17 decembrie, Societatea Academică din România (SAR) a lansat Raportul alternativ privind programul național de educație remedială, pentru a da un semnal că societatea civilă și-a făcut temele și este pregătită să vegheze îndeaproape la cheltuirea cu discernământ a banului public. Raportul oficial al Ministerului Educației, care să răspundă la întrebarea firească „Pe ce s-au cheltuit 30 de milioane de euro?”, întârzie să apară. Dar între timp, știm că la Evaluarea Națională susținută vara trecută, jumătate dintre elevii din mediul rural nu au reușit să obțină o notă mai mare de cinci la matematică, se arată în editorialul publicat pe scoala9.ro.

Potrivit datelor obținute de la inspectoratele școlare, numărul de elevi înscrişi în program a fluctuat de la o lună la alta, unele şcoli/grupe de elevi au intrat în program din luna martie 2021, altele au intrat în aprilie, mai, iunie sau iulie, a transmis Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vrancea. La nivelul judeţului Vâlcea au participat până în prezent puțin peste 9500 de elevi, cu fluctuații mari de număr de la o lună la alta, astfel că în martie au participat peste 2200 de elevi la „remediale”, iar în august puțin peste 200. 

În cazul în care elevul absenta din proiect, costul standard (200 RON/copil/lună, reprezentând echivalentul a 0,4 ISR la momentul deschiderii apelului de proiecte) urma să fie retras. Ordinul nu a prevăzut, însă, o componentă de evaluare a impactului, din perspectiva progresului școlar. Astfel, Ministerul Educației nu a publicat nici până astăzi rezultatele programului și nu a efectuat plata pentru toate cadrele didactice care au predat orele remediale (cadrele didactice de la clasă, neexistând o altă procedură de selecție pentru alte cadre didactice), notează sursa citată.

„Dintr-un asemenea proiect, un coordonator județean a câștigat cât ia un profesor debutant în zece luni. Deși practica gestionării proiectelor cu finanțare europeană, dar și legislația în vigoare prevăd concursuri organizate transparent pentru ocuparea funcțiilor de conducere sau management, pentru programul național de educație remedială, coordonatorii județeni au fost selectați, în bună măsură, din rândul inspectorilor școlari înregimentați politic. Un program național împotriva abandonului școlar care scoate elevi corigenți, repetenți sau analfabeți funcțional nu este un program eficient, caz în care Guvernul trebuie să sisteze finanțarea, indiferent dacă entitatea care implementează proiectul este publică sau privată. Din păcate, chiar la 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și în buza aderării la clubul națiunilor dezvoltate - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OCDE, instrumentele de evaluare și control în privința programelor educaționale par să existe doar pe hârtie”, a încheiat Antonia Pup.