Procurorii DIICOT au făcut peste 106 de percheziţii, miercuri, la persoane suspecte de evaziune fiscală cu carne alterată din UE. 

Produsele erau apoi vâdute în marile magazine din România sau era procesată şi comercializată în fast-food-uri.

Între cei reținuți sunt un inspector vamal care facilita intrarea în ţară a cărnii şi un inspector OPC au fost reţinuţi de Poliţie pentru cercetări.

Percheziţiile au loc în Bucureşti, Slobozia şi în judeţul Cluj, prejudiciul ridicându-se la 15 milioane de euro. Sunt vizate peste 100 de firme din ţară.

Cei din reţea importau carne alterată din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, pentru care nu plăteau impozite şi era vândută către Bulgaria sau Cipru şi Ungaria - doar în documente. Carnea ajungea în realitate în România, cu etichetele schimbate.

Carnea care se strica nu era aruncată, ci era transformată fie în mici care erau vânduţi la restaurante sau în friptură pentru fast-food-uri.

Procurorii  Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate și Direcției Generale   Anticorupție, cu sprijinul ANAF - Direcției Generale Antifraudă Fiscală, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autorității Naționale Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, au efectuat în data de 12.03.2014 un număr de 102 percheziţii domiciliare pe raza a 18 județe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de  persoane,  specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulație de produse alterate, trafic de influență.

În cauză există suspiciunea rezonabilă, că membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere,  prin intermediul unor societăți comerciale din România achiziționau în principal carne şi ouă din state membre UE: Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania fără plata TVA - conform prevederilor legale  (operaţiune reală evidenţiată în actele contabile), ulterior marfa fiind vândută către beneficiarul final prin adăugarea TVA.

După achiziţionarea reală a mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrau  livrări fictive către firme "fantomă" din alte state comunitare - coordonate de către exponenţii palierului extern, neidentificaţi,  până în prezent. Marfa din România era livrată scriptic în Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, în fapt, vândută pe piaţa românească fără înregistrarea în documentele contabile - ”la negru”.

De asemenea, exista suspiciunea că reţeaua achiziţionează marfă din spaţiul intracomunitar fără plata TVA (Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania) direct prin firme "fantomă" ale reţelei şi o vinde pe piaţa internă "la negru" la un preţ apropiat de valoarea mărfii cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale.

O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din ţări comunitare vecine (Bulgaria, Ungaria), de unde marfa se întorcea în România prin societăţi de tip paravan, care ulterior erau abandonate, iar produsele vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile. Această modalitate de acţiune presupunea concursul direct al producătorilor autohtoni de carne şi produse de origine animală la activităţile ilicite derulate de gruparea în cauză.

În derularea activităţilor ilegale membrii reţelei utilizau o serie de firme deţinute în mod direct ori prin interpuşi, asupra cărora decideau când şi cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantităţile şi preţul pe fiecare partidă de marfă tranzacţionată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulaţia mărfurilor şi ordonau plăţile.

Activităţile ilegale cu privire la care există suspiciunea implicării grupării impun înregistrări de achiziţii/livrări de bunuri ori servicii fictive şi neînregistrarea unor tranzacţii în actele contabile ale societăţilor controlate şi plăţi pentru astfel de operaţiuni, cu scopul de a scoate sume de bani din gestiunea firmelor cu o altă destinaţie decât cea declarată, pentru a diminua baza impozabilă ori pentru a şterge urmele unor tranzacţii frauduloase, vânzări sub preţul de achiziţie, distrugerea unor documente în baza cărora au circulat mărfurile şi altele similare.

De asemenea există suspiciuni de punere în circulaţie de produse alterate care erau trimise către abatoare pentru a fi procesate şi amestecate cu alte produse care ulterior au fost puse în consum, respectiv de trasmitere a produselor de carne alterate către o firmă de catering aparţinând soţiei unui dintre membrii grupării pentru a fi preparată şi oferită spre consum.

Aceste activități infracționale au beneficiat de sprijinul unor angajați din cadrul ANPC si lucrători din cadrul Poliției de Frontieră.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratori în vederea recuperării prejudiciului.

Prejudiciul preliminar estimat  este de peste 15 milioane de euro.