Istoricul Ion Novăcescu, fost jurnalist, a analizat pertinent actuala stare a învățământului românesc și falia care există între părinții - elevi și profesori, ultimii fiind considerați ”baby-sitter”-i, fără să fie respectați. 

”România va redeveni țara analfabeților. 

A mai fost în starea asta la începutul secolului XX.

Diferența fundamentală e că acum decăderea este groaznică. 

Atunci erau neștiutori de Carte, dar cu mare dorință de a învăța să citească și să scrie, fiindcă știau că alfabetizarea îi eliberează din robiile multiple: sărăcie, exploatare, abuzuri și alcoolism. 

Analfabeții de astăzi, deși sunt mângâiați politic-corect că ar fi funcționali, sunt nepăsători, ba chiar ostili față de școală și învățare. 

Copiii Țăranilor analfabeți de acum 125 de ani aveau valori morale sănătoase, principii creștine și respect sacru față de  Învățători și Profesori. Considerați a fi Felinarele de Lumină ale satelor și orașelor țării. 

Majoritatea elevilor de acum și părinții lor au un dispreț manifest față de Profesori. 

Sunt aroganți și agresivi cu aceștia, fiindcă îi consideră ratații societății românești. 

Ba, mai mult, cei mai mulți părinții îi consideră pe Învățători și pe Profesori ”baby-sitter”-ii progeniturilor lor rupte din soare și unicii responsabili de educația acestora. 

Modelele, pseudo-valorile și pseudo-principiile majorității copleșitoare a tinerilor de astăzi sunt cele ale maneliștilor și ale așa-zisei ”culturi gipsy”.

La începutul secolului XX, statul român a putut declanșa ”Cruciada contra analfabetismului”, fiindcă la conducerea Ministerului Învățământului se afla liberalul Spiru Haret - Apostolul Școlii Românești.

Omul de stat care a ridicat 3000 de Școli și care avea un respect sacru față de Învățători. 

El, ministrul, îi scria personal fiecărui absolvent al Școlii Normale (de Învățători), rugându-l să se preschimbe în Felinar Tainic, ca să lumineze cu Lumina Cărții satul în care mergea. 

Atunci, în fruntea guvernului era Ion C. Brătianu, cel care - un exemplu - studia în pauzele zilnice documente vechi românești și începuse să adune cea mai mare colecție de documente și Cărți vechi românești. Pe care, fiul său, Ion I. C. Brătianu, a mărit-o făcând-o mai mare și mai valoroasă decât cea deținută de Biblioteca Academiei. 

În zilele noastre statul român își dezvăluie tot mai mult interesul ca elevii și, în general, poporul român să fie tot mai limitat intelectual și ZOOMBIFICAT. 

La conducerea ministerului Învățământului de acum este o apariție cu o diplomă de navigație, care are însă credențialul esențial: este vasală prea-aplecată (și la propriu) a ”catastrofei statale”, care doar tolănește și călătorește. 

Fostul ministru al Educației, premierul și ministrul cu represiunea sunt acuzați, blamați și disprețuiți că au plagiat creația intelectuală a altora pentru a se înnobila ei cu titlul de doctori academici. 

De aceea zic că acum decăderea e groaznică și destinul crunt implacabil. 

Iar Lumină, nicăieri nu-i.

P.S. Astăzi se împlinesc 148 de ani de la fondarea Partidului care a început Cruciada alfabetizarii României. 

Ce Partid Național a putut fi acesta!”, a scris fostul jurnalist Ion Novăcescu.