Povestea construirii hotelului de pe strada Avram Iancu a început în 2004, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice s-a opus încă de la început. Constructorul din spate, Dumitru Ghișe, a mutat jocul la București, unde a așteptat un guvern favorabil. Pe baza avizului primit de la București, Primăria Cluj-Napoca a semnat autorizația de construcție.

Acum nu se mai poate face nimic în acest caz, pentru că toate actele sunt legale, spun experții consultați de Știri de Cluj, dar obrazul celor care au semnat avizele și autorizațiile este pătat. 

Povestea hotelului de pe Avram Iancu a început în 2005, când actele au fost puse pe masa Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Cluj, din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Cluj, instituție subordonată Ministerului Culturii. Este cunoscută intransigența acestei comisii, care a respins toate tentativele de avizare, din 6 octombrie 2005, 7 iunie 2007 și 18 septembrie 2008. Interesant este că de fiecare dată constructorul a angajat alți proiectanți. 

În 2008 a fost dat ultimul aviz care spune următoarele: ”Construcția se afla pe fosta gradina a “Prefecturii comitatului Cluj”. Clădirea barocă este prevăzută cu un ax de traversare monumental prin doua ganguri. Clădirea propusă ar anula acest efect. Se altereaza unitatea ansamblului (palat, curti, gradina). Terenul este singura porțiune în care se mai percepe, din domeniu public, conformatia șanțului de apărare a Clujului medieval. În aceasta zona mai sunt vizibile curtinele orașului. Pe acest teren s-a înființat prima grădină botanică a Clujului (anterioara celei de la Clinici înființată de către Miko - N.red. Contele Imre Miko - fost guvernator al Transilvaniei în anul 1849 - Casa contelui Mikó a devenit după moartea sa sediul unui institut botanic, iar grădina din jurul casei a constituit nucleul Grădinii Botanice din Cluj).

Ca urmare a unei dezmembrari nefiresti palatul prefecturii comitatului Cluj (astăzi locuințe) va ajunge cu ferestrele din fatada sudica catre o proprietate vecina, fatada nefiind una ulterioara creata intr-un calcan. Fatada cu o compozitie interesanta, ce este vizibila din strada Avram Iancu, va fi acoperita de clădirea propusă. 

Unitatea ansamblului palat gradina, la care se adaugă prezenta zidului și a șanțului, trebuie păstrată chiar dacă s-a făcut o dezmembrare nefirească. Dezmembrarea unei parcele nu implica automat dreptul de a edifica. Vanzarea părților din monumentul istoric CJ-II-a-A-07244 de categoria A s-a făcut fără respectarea legislației”.

Pentru că la Comisia Monumentelor Istorice Cluj, Virgil Pop, a fost o nucă tare, operațiunile s-au mutat la București

După acest aviz, emis în iunie 2008, ultimul dat de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Cluj, bătălia pentru construirea hotelului s-a mutat în plan politic, la București. 

Constructorii au făcut contestație la București. Nu le-a mers de la început și au trebuit să aștepte să se schimbe guvernul și să vină unul favorabil. Ministerul Culturii a trecut la liberali, iar avizul a fost emis ca prin minune, în ciuda protestelor de la Cluj. 

În anii următori a venit criza și proiectul a fost pus la păstrare. Dumitru Ghișe, cel care investește banii, a cumpărat un alt teren și s-au făcut demersurile pentru extinderea proiectului, terenul fiind apropiat de fosta Casa Călăului.

Ulterior constructorul a mai cumpărat o parcelă, ajungându-se la trei terenuri, ultima fiind chiar lipit de Casa Călăului. Pentru că terenul era mai mare acum, Dumitru Ghișe a schimbat din nou proiectul, iar actele au fost trimise direct la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, pentru că la Cluj nu era poarta deschisă. 

Kelemen Hunor nu a avizat extinderea proiectului, dar un liberal a semnat

Inițial, Kelemen Hunor, ministrul Culturii, în 2008 -2009, guvernul Boc 2, s-a opus acestui proiect și nu a semnat extinderea, dar în 2013 actele au fost semnate de Radu Boureanu, care era secretar de stat în Ministerul Culturii, din partea PNL.

Forma în care se află acum proiectul este cea avizată de acest Radu Boroianu. Din acel moment, constructorul Ghișe putea începe lucrările, dar îl încurca o casă care era pe teren. 

La propunerea unui ONG, Comisia Zonală a Monumentelor Cluj a încercat să introducă această casă în lista monumentelor istorice, în 2014. Într-o zi de joi s-a propus clasarea, iar din acel moment clădirea era considerată monument istoric, timp de un an de zile, indiferent dacă se aprobă sau nu. Comisia de la Cluj a vrut să blocheze realizarea construcției, într-un gest disperat, dar s-a lovit de jocuri. 

Constructorii nu s-au lăsat împiedicați de acest gest, iar după două zile, sâmbătă, a început demolarea. S-a chemat poliție, dar până să vină cineva constructorul a pus lacăt și a plecat. S-a sesizat și Primăria, dar nu s-a acceptat plângerea pentru că era zi liberă și nu se putea trimite un echipaj. 

Până la urmă, poliția județeană a făcut un proces verbal cu șeful muncitorilor și a dispus încetarea lucrărilor, dar beneficiarul a retras muncitorii și a adus alții, care ziceau ”Domnule, noi nu știm nimic”, iar casa a fost demolată. Nu s-a întâmplat nimic pentru că autoritățile au închis ochii. 

Reacția societății civile la vederea Hotelului de pe strada Avram Iancu sunt întârziate

Expertul consultat de Știri de Cluj a precizat că ”toate demersurile de acum sunt o reacție târzie a societății civile. La vremea respectivă am avut un chin și niște zbateri pentru a salva chestia asta și nu am avut niciun suport. Acum că a apărut clădirea, și omul de pe stradă își dă seama cât este de urât și reacționează, dar între timp totul a fost perfect legalizat. Asta e societatea românească, iar acum este un pic de val”.

Acesta a spus că și în alte părți mai sunt astfel de nereguli, dar ”pe urmă vine o contrareacție teribilă. Și în Germania și la Paris sau New York s-au demolat clădiri de niște veroși clădiri monumentale, dar după aceea scoteau legi dure. De fapt, la noi nimănui nu îi pasă. Trebuie să fie o masă critică, pentru că nu suntem civilizați și suntem, foarte, foarte săraci”, a spus sursa citată.

Culmea este că după ultimul gest de frondă, ministerul Culturii a trimis la Comisia Monumentelor Cluj o adresă prin care clujenii erau acuzați de abuz în serviciu și li se cerea dea repede autorizația de demolare a casei, pentru a se putea continua construcția hotelului. Practic, specialiștii de la Cluj au fost amenințați cu concedierea. Actul de demolare a fost întocmit de șefii comisiei monumentelor și nu de cunoscutul Virgil Pop, care se ocupă de patrimoniul Clujului.

Acum nu se mai poate face nimic. Construcția hotelului va continua, iar zona este pierdută.