Au trecut patru luni de la promulgarea legii pentru acces liber pe terenurile de sport din școli, însă la nivel local situația nu se schimbă. Există o mulțime de factori care duc la nerespectarea HCL-ului Primăriei, dar se și implementează slab legea, din cauza lipsei de interes a administrației locale. 

Amintim că legea pentru acces liber pe terenurile de sport din şcoli, „astfel încât copiii să aibă posibilitatea de a se juca într-un mediu sigur", a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în ianuarie 2023. Școlile au avut la dispoziție patru luni pentru a stabili orarul de acces și modul de utilizare, lucru care nu s-a întâmplat. 

„Milioane de copii, adolescenți, tineri, părinți, în fine, rezidenți din cartierele României, nu doar ale Clujului, pot beneficia de o lege funcțională care deschide curțile școlilor după-amiaza, în weekend ori în vacanță. În ciuda faptului că au trecut patru luni de la promulgarea legii de către președintele Iohannis în 4 ianuarie, curțile nu sunt deschise și nu au regulament de funcționare. 

Articolul II al legii votate recent care oferă posibilitatea de a deschide curțile prevede ca în termen „de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi toate unitățile de invatamant vor introduce în regulamentele actuale de funcționare prevederi legate de acces și de modul de utilizare al spațiilor și terenurilor de sport aflate în folosința acestora, precum și orarul de acces, după orele de program, în zilele libere și în timpul vacantelor scolare și le vor afișa la exterior într-un loc vizibil, precum și pe pagina de internet, acolo unde este cazul”.

A face mișcare în curtea școlii este o șansă foarte bună pentru noi ca să fim mai sănătoși, mai puternici, mai sociabili, în condițiile în care cartiere României nu au baze sportive cu acces general și gratuit.

A face sport în curtea școlii înseamnă mai puține cazuri de boli, mai puține cheltuieli medicale când îmbătrânim, dar și o modalitate relaxantă de a petrece timpul liber pentru copiii și adolescenții între ei, dar și între mai multe generații, cum s-a întâmplat la școala copiilor mei, unde ne-am întâlnit trei generații de elevi, părinți și bunici la un eveniment organizat de profesioniști cu sprijinul Primăriei. Copiii de la Școala Liviu Rebreanu din Mănăștur s-au jucat în diverse probe sportive, de la alergare cu obstacole, la jocuri cu mingi la rațele și vânătorii, unde a fost distractiv că au implicat și părinții

Dar cu o floare nu se face primăvară. Nu e îndeajuns că se deschide curtea la evenimente organizate mai mult sau mai puțin costisitor pentru autorități de câteva ori pe an. Curțile trebuie deschise permanent, iar pe baza unui regulament clar de funcționare, copiii și rezidenții să se auto-organizeze ulterior la jocuri și socializare. 

La ce bun să plantezi o sămânță, dacă după câteva ore închizi curtea școlii, în ciuda unui HCL care le menține deschise?! În paralel cu deschiderea curții la gimnaziu, de exemplu, la clasele primare curtea era închisă. Uneori sunt capricii ale portarilor, alteori ale directorului, adesea rea voință din partea școlii, multă ignoranță privind importanța sportului pentru sănătate, factori conduc la nerespectarea HCL-ului Primăriei, dar și o slabă implementare a legii, în cazul Clujului la nivel local, în cazul României, la nivel național, pentru că, impresia mea, mai ales după câțiva ani în Parlament, e că avem mai multe legi nerespectate decât respectate, statul român fiind catastrofic la ceea ce anglo-saxonii denumesc „enforcement”.

Temerile reale de securitate pot fi rezolvate prin camere instalate la curți, echipaje ale polițiilor locale din RO, care vin periodic pe la curți de școli, colaborări pentru evenimente cu cluburi sportive, ONG-uri, asociații de părinți, asociații de proprietari, evenimente comunitare, colaborări care pot revitaliza democrația la nivel de cartier.

Nu e destul să declarăm, să ne manifestăm bunele intenții, să facem evenimente cu caracter simbolic, ci trebuie să facem lucrurile astea permanent, pe bune. Curțile școlilor au un potențial fantastic, dar e în bună măsură irosit. La școala Rebreanu curtea e așa înclinată, chiar și după ce au pus materialul de tartan, că mingea o ia la vale dacă e pusă într-un loc. Nu toate terenurile sunt cu material sintetic, chiar dacă am pus problema investițiilor în ambele curți ale școlii la dezbaterile pe bugetul anului 2023 de la Primărie, lipsește mobilier urban de calitate și locuri de joacă, panourile prinse cu sârmă par în pericol să se prăbușească peste copii, nefiind fixate bine, alteori lipsesc panourile, sunt prea sus, iar copiii, cel mai adesea, nu ajungeau să arunce la coș. 

Am cerut la Primărie material sintetic în loc de asfalt, după câteva luni nu am constatat nicio îmbunătățire

Deci, faza doi după ce le deschidem, e cum investim în aceste curți dacă vrem ca nația asta să fie sănătoasă! În cazul curților școlilor Rebreanu, am cerut la Primărie material sintetic în loc de asfalt, investiții într-o pista de alergare, locuri de joacă și mobilier urban, dar și în urma unui proces de bugetare participativa la care sunt implicați codecizional elevii. Am primit asigurări că se întâmplă, dar după câteva luni nu am constatat nicio îmbunătățire.

Ce am mai observat, poate subiectiv, că nu am studii clare, doar intuiții, e că majoritatea copiilor nu aveau la evenimentul de ieri de la Școala Rebreanu aceeași motricitate ca noi, în urmă cu 30 de ani, par mai sedentari. Clar au câteva kilograme în plus față de generația mea, iar statul la tabletă / telefon / computer îi face mai imobili decât generația cu „cheia la gât”, care în lipsa mașinilor explora, ca mine de la 6 ani, spațiul din jur cu băiețeala din cartier pe km întregi. 

Acești copii nu vor sări gardul să intre la mișcare ca noi, trebuie curtați, ca să zic așa, pentru a intra în curte, trebuie să le oferim cele mai bune condiții pentru a face mișcare în aer liber. Dincolo de generozitatea propunerii, e și un calcul pragmatic: dacă vrem pensii și asigurări serioase generația noastră când trecem de 70 de ani, e bine ca acești elevi, copiii noștri, să fie cât mai sănătoși ca să existe fonduri pentru noi. Dar cât investim noi acum în sănătatea copiilor noștri se va întoarce îndesat la adresa noastră. Și deocamdată investim puțin în sănătatea lor publică!”, a transmis activistul clujean Adrian Dohotaru.