Claudia Domocos are 17 ani și de fel e din Baia Mare. Practică taekwondo de la trei ani, iar o accidentare nefericită, produsă la joacă, în timpul unei aniversări, i-a produs o ruptură de ligament încrucișat care era cât pe ce să-i încheie cariera. După un an în care părinții Claudiei au căutat chirurgi care să îi opereze fiica, tatăl ei a ajuns la Spitalul Regina Maria Cluj, unde o echipă multidisciplinară formată din dr. Daniel Albu, medic primar în ortopedie și traumatologie, și dr. Stelian Banciu, medic primar în ortopedie și traumatologie pediatrică, i-a făcut ligamentoplastie și a ajutat-o să-și reia activitatea ca sportivă de performanță.  

După accidentare, Claudiei i s-a inflamat puternic genunchiul și a avut dureri, iar în urma unui RMN realizat la Baia Mare s-a descoperit că are ruptură de ligament încrucișat. Dintr-o dată, tânăra s-a văzut nevoită să renunțe la sport și la cariera sportivă.  

„În momentul în care am aflat că are ligamentul rupt, plus meniscul fisurat, medicul care a văzut-o atunci în Baia Mare ne-a recomandat să nu mai facă sport. Așa că a încetat antrenamentele de orice fel. De mers putea să meargă, dar sport nu mai putea să facă”, spune Robert Domocos, tatăl Claudiei.

Același medic le-a recomandat operația de ligamentoplastie, doar că acest tip de intervenție chirurgicală nu se face deloc în Baia Mare. Mai mult, este un tip de intervenție chirurgicală care nu se face atât de ușor la copii. Un an de zile a durat până au reușit să găsească un medic care să efectueze operația. În acel an, Claudia nu a mai practicat deloc taekwondo. Pentru un sportiv de performanță, o pauză atât de lungă e un lucru tragic. Într-un an, poți să pierzi tot ce-ai construit în anii de muncă, de efort, de sacrificiu și de plăcere de dinainte.

La recomandarea unei cunoștințe, au ajuns la dr. Daniel Albu, medic primar în ortopedie și traumatologie cu competențe în traumatologia sportive și care oferea consultații la Tg. Mureș.   

Ligamentoplastia este o intervenție chirurgicală complexă, dar, atunci când ea este făcută unor pacienți minori, care au o configurație diferită a sistemului osteoarticular decât a adulților, e cu atât mai delicată, lucru confirmat și de dr. Albu: „Claudia avea instabilitate, senzația că-i fuge genunchiul. Am analizat beneficiile și riscurile operației, precum și modificările legate de calitatea vieții care ar fi putut să apară în cazul în care nu ar fi optat pentru tratamentul chirurgical – și anume faptul că, având un genunchi instabil, probabilitatea să nu poată continua activitățile sportive la nivel de performanță era foarte mare. Am decis că cea mai bună variantă ar fi intervenția chirurgicală”.

Practic, ligamentoplastia este o operație de reconstrucție a ligamentului rupt. Se recoltează, din tendoanele pacientului, o grefă tendinoasă și se formează un nou ligament, prin diferite tehnici. Această grefă se poziționează minim invaziv, artroscopic, cu ajutorul anumitor intraturi, în poziția vechiului ligament, cel rupt.

În cazul Claudiei s-a ales o abordare multidisciplinară. A fost nevoie de munca în echipă  a unui chirurg de adulți și a unui chirurg pediatru, iar cel care a stat alături de dr. Daniel Albu pe toată durata intervenției a fost dr. Stelian Banciu, medic primar în ortopedie și traumatologie pediatrică.

„Ligamentoplastia este o intervenție chirurgicală complexă și în rândul pacienților adulți. Acum, pacientul fiind minor, având în continuare cartilaj de creștere prezent, tehnica este mai dificilă decât cea standard, dar poate fi adaptată. În momentul în care se face operația de ligamentoplastie, există riscul ca daunele făcute cartilajului de creștere, prin poziționarea tunelurilor, să ducă la deficit în formarea osoasă ulterioară. Din această cauză operația este mai dificilă și e nevoie de o atenție mult mai mare decât în rândul pacienților maturi din punct de vedere al dezvoltării scheletale”, completează dr. Albu.

Ligamentoplastia e într-adevăr o intervenție rară la copii, dar care în ultima vreme se face din ce în ce mai des, spune și dr. Stelian Banciu: „Metodele de intervenție chirurgicală, care sunt artroscopice, fac ca, încet-încet, ligamentoplastia să devină o intervenție obișnuită, de rutină, și la copii, și să nu mai fie una de excepție”, spune medicul ortoped pediatru.

În general, dacă un minor suferă o ruptură de ligament, medicii oprtopezi recomandă un tratament conservator, care înseamnă kinetoterapie, fizioterapie și reducerea mișcărilor de forță înaltă. Aceste proceduri sunt recomandate până la împlinirea vârstei de 18 ani, pentru că, până atunci, ligamentoplastia prezintă unele riscuri. 

„Copilul, în perioada de creștere, parcurge niște etape de dezvoltare la nivelul oaselor. La extremitățile oaselor sunt cartilajele de creștere, care realizează creșterea în lungime și dezvoltarea oaselor.  Aceste cartilaje de creștere la nivelul genunchiului sunt foarte aproape de articulație, cam la un centimetru, și-atunci tehnicile chirurgicale care încearcă să reconstituie cât mai anatomic ligamentul încrucișat sunt foarte aproape de ligamentul de creștere. Practic, la adolescentul de peste 16-17 ani sau la adult, traiectul tunelelor prin care se trece grefa tendinoasă traversează zona cartilajului de creștere”, detaliază Dr. Stelian Banciu.

Tipul de activitate sportivă practicată de pacientul minor este printre principalele criterii, alături de vârstă și gravitatea leziunii, care duce la decizia de operație. „Una dintre indicațiile pentru intervenție chirurgicală de ligamentoplastie la pacienții minori este aceasta, că este sportiv de performanță, cu atât mai mult cu e vorba despre un copil care are potențial să devină foarte bun la sportul pe care îl practică. În cazul Claudiei, accidentarea ar fi dat-o mult înapoi”, spune dr. Daniel Albu.

Claudia a intrat în operație sub anestezie generală. Post operator, Claudia nu a avut dureri, cu atât mai mult cu cât, la Spitalul Regina Maria din Cluj, pacienții care fac ligamentoplastie trec printr-o procedură specială, numită bloc de ram ecoghidat. „E o procedură pe care o face medicul anestezist post-operator și prin care se infiltrează, ecoghidat, în jurul nervului femural, un anestezic. Deci, din punct de vedere senzitiv, nu simte deloc durere post-operator, ceea ce ajută foarte mult la confortul pacientului și la capacitatea de mobilizare încă din ziua operației”, spune dr. Albu. A doua zi după operație, pacienta a fost externată și a plecat acasă. 

Ruptura de ligament încrucișat e o accidentare serioasă, care necesită un plan terapeutic complex, atât chirurgical, cât și post-operator – o recuperare îndelungată și strictă, în etape. 

În primele două săptămâni de la operație, e contraindicat pacientului să pășească cu sprijin pe membrul operat, iar flexia genunchiului este limitată, dar poate face acasă exerciții simple de izometrie. În a doua etapă, după ce a fost la un prim control post-operator și i s-au scos firele, a reluat mersul cu sprijin total pe picior, precum și flexia până spre 90 de grade. După acest pas, pentru fiecare pacient urmează aproximativ trei luni în care trece prin diferite etape de recuperare în centre specializate de kinetoterapie, unde se lucrează în funcție de evoluția fiecăruia. 

Claudia a început recuperarea prin kinetoterapie și fizioterapie după primele două săptămâni. Un al lucru extrem de important în procesul de vindecare al Claudiei, a constat în felul în care s-a desfășurat comunicarea dintre medic și pacient. A fost un factor determinant pentru succesul operației, care în cazul Claudiei nu a depins numai de intervenție în sine, ci și de recuperarea post-operatorie și de indicațiile și suportul echipei medicale. Contează foarte mult ca pacientul să respecte întocmai indicațiile medicului și să îl țină la curent cu schimbările prin care trece. 

Chiar dacă părintele e cel care ia decizii pentru copilul minor, tânăra a fost de față la toate discuțiile din cabinet, iar medicul a încurajat-o din prima clipă: „Dr. Albu a fost foarte deschis, ne-a explicat din prima despre ce e vorba, ce ar trebui făcut, ce trebuie să facem după operație. Din prima a avut o legătură bună cu Claudia, a încurajat-o și i-a spus că nu vor fi probleme, că o să fie totul bine, că o să poată să continue cu sportul”, adaugă Robert Domocos, tatăl Claudiei.

Impactul pozitiv pe care dr. Albu l-a avut în continuarea carierei sportive a fost determinant pentru Claudia. La începutul anului 2023, sportiva a reînceput antrenamentele de taekwondo, gradual, iar în primul weekend din luna martie a susținut examenul pentru grad, care i-a permis să facă trecerea de la centurile colorate la centura neagră.