Miercuri, 15 martie, etnicii maghiari au participat la Cluj la evenimentele dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătoarea care marchează începutul Revoluției din 1848. În timp ce pentru unii, o asemenea sărbătoare este prilej pentru a critica etnicii maghiari, pentru alții evenimentul a fost un prilej să vorbească despre comunicarea interetnică frumoasă care există în orașul din inima Transilvaniei.

„Mergând astăzi prin piață în Mănăștur, dau să cumpăr niște varză murată de la o tanti simpatică, și observ că vorbea în maghiară cu colega. Imi zic 'hai să-i zic un ”la multi ani” de ziua maghiarilor de pretutindeni' - ce mi-a răspuns m-a șocat puțin: „Pentru mine, e mai degrabă ziua celor ce au fost iobagi de pretutindeni. La noi în sat, și e trecut asta în ceva document ce îl păstrăm, e scris cum au fost eliberați din iobăgie strămoșii noștri. Și unguri, și români. Asta cred că a fost poate cel mai important”

Am stat apoi puțin de vorbă, fascinat fiind de povestea ei, am povestit, am râs împreună, am achitat punga de varză și mi-am luat rămas bun. După zile la rând când am fost surprins doar de mizeriile făcute de liderii noștri politici caraghioși, chat-ul nostru chiar mi-a înseninat ziua - nu atât interacțiunea cât se poate de firească între două persoane întâmplător de altă etnie, care la Cluj e ceva absolut la ordinea zilei, în ciuda eforturilor tuturor funarilor, terheșilor și simionilor, cât mai ales faptul că e fain să vezi oameni cunoscători ai propriei istorii, mândri de realizările înaintașilor (fără a vedea totul într-un registru de conflict inter-etnic) și conștienți de faptul că, de multe ori, omul de rând, ținut sub cizma celor cu privilegii și putere indiferent de ce limbă vorbește, trebuie să lupte pentru propriile drepturi în loc de a avea o atitudine umilă și supusă și să cadă în capcana de a se lăsa învrăjbit cu semenii lui.

Ca să nu pomenesc că este absolut jenant faptul că abolirea iobăgiei pe meleagurile noastre nu ajunge să fie deloc, da deloc, pomenită la școală, când pentru strămoșii noștri aceasta părea pe moment poate cel mai important lucru din lume. Văd că unii vor în schimb să se dea din Religie la Bac și să nu se celebreze diversitatea în școli, da asta-i altă poveste.

La mulți ani, tuturor fraților și surorilor maghiari! Kellemes március 15-ét kívánok!”, a transmis un clujean, povestea fiind distribuită și în grupul „Clujul civic”.