Un turist clujean spune că orașul nostru ar avea mai multe de învățat de la un oraș din țară decât din „exemplele din afară”. Clujeanul a fost impresionat de cum administrația unui mic orășel a reușit să creeze toate condițiile necesare pentru locuitorii săi ca să poată ajunge la un lac pentru îmbăiere, totul pentru o taxă simbolică de 10 lei. 

La polul opus, lacul de acumulare Tarnița situat la doar 15 km de municipiul Cluj-Napoca este una dintre principalele zone de agrement folosite de clujeni. Deși mii de turiști merg la Tarnița în fiecare sezon estival, autoritățile județene nu au reușit să amenajeze acolo un ponton public până acum.

„Reșița are în administrare un lac Secu, așa cum nu are Clujul. Are 734 de hectare, 6 km lungime, e mai mare decât Tarnița, mai mic decât Beliș-Fântânele. Pontoanele sunt amenajate de Primărie, intrarea e 10 lei, de patru ori mai ieftin decât o plajă privată la Tarnita, înotul e permis pe cont propriu, berea și mâncarea ieftine comparativ cu Clujul. Are și alte lacuri, unde vor face amenajări similare.

Spre deosebire de Cluj, există transport public la lacuri, așa cum noi nu avem la lacurile Florești, Gilău, Someșul Cald, Tarnița ori Beliș-Fântânele. Cum lacul Secu e la doar 15 km de Reșița, sunt si destui bicicliști care vin la o baie.

Ce ar trebui să facă Clujul: să nu se uite la exemple din afară, ci la orașe, ca Reșița, de mărimea Floreștiului, și să introducă transport public metropolitan la obiective turistice, să facă zone de acces cu acces general și gratuit sau la preț simbolic. 

Asa-i ca ar fi o miză bună ca Cluj-Napoca sa concesioneze o plajă publica la Tarnița și să facă ponton de 1 km, pt mii de oameni, pe partea opusă cabanelor, pe traseul cu Piatra lui Lucaci?

Primăria Florești merită să negocieze pentru a administra o parte din lac Florești, unde ar merge un cadru din materiale ecologice pentru un bazin de înot. Primăria Gilău merită să amenajeze plaje si pontoane publice, plus zone de acces la lacurile Gilău și Someșul Cald.

Sper ca proiectul de coridor metropolitan la Someșul nostru poate să aducă aceste lucruri în discuție”, a transmis activistul civic clujean, Adrian Dohotaru. 

Micul orășel din Banat pare a fi un adevărat exemplu de urmat, la marginea lacului nu sunt cabane, iar amenajările au fost minim invazive. 

„Noi ne-am simțit excelent la lac, am înotat în apă răcoroasă de munte, deși nu prea rece, ne-am relaxat plutind pe spate văzând cerul, norii și pădurea, ne-am bucurat că nu sunt cabane la marginea lacului care da apă potabilă Reșitei, cabane care să deverseze fecale în lac.

În fine, ne-am bucurat să vedem un model de urmat în primăria Reșița prin amenajările minim invazive realizate, care lasă loc și altor vizitatori sa vină pe alte plaje, fără nicio taxă, fără niciun gard, fără proprietăți private, care să blocheze accesul, așa cum se întâmplă în destule locuri la lacurile din amonte de Someș”, a mai punctat clujeanul.