Expunerea pe termen scurt la poluarea aerului, cum ar fi ozonul de la nivelul solului, poate afecta sistemul respirator, deoarece majoritatea poluanților intră în organism prin căile respiratorii. Totodată, poate duce la infecții respiratorii și la reducerea funcției pulmonare, poate agrava astmul la persoanele cu această afecțiune. În Cluj-Napoca există o asociație, „Strop de Aer”, care măsoară calitatea aerului din municipiu. Luna februarie fiind bine cunoscută drept perioada în care „respirăm cel mai poluat aer”. Așadar, simptomele din „sezonul virozelor” poate fi adesea confundat cu efectele respirării unui aer poluat. 

„Te ustură gâtul și nu știi de ce? Ai răcit sau ai căpătat o tuse? Calitatea precară a aerului poate fi una din cauze. Luna Februarie este statistic una din lunile în care respiram cel mai POLUAT aer. Pentru saptamana 12-18 Februarie 2024 am extras informații de la 4 rețele private care folosesc senzori optici pentru a măsura concentrația pulberilor ultrafine PM2.5 și PM10, de la rețeaua națională care folosește senzori diferiți (gravimetrici) și de la o rețea globală care folosește date din satelit (filtre optice pe camere performante). 

Scopul rețelelor private în care implicăm cetățeni interesați este de a monitoriza, superviza și înțelege cum evoluează calitatea aerului și să izolăm posibile surse se poluare. Am extras capturi de ecran folosite zilnic pentru informare și am creat și un articol :

https://www.stropdeaer.ro/.../calitatea-aerului-cluj.../”, transmit cei de la asociația „Strop de Aer”.

Și expunerea pe termen scurt la poluare poate afecta sistemul respirator

De la arderea combustibililor până încălzirea locuințelor prin arderea de materie lemnoasă, toate acestea eliberează dioxid de sulf și alte gaze periculoase în aer ce provoacă încălzire globală și ploi acide care, la rândul lor, duc la creșterea temperaturii, ploi neregulate și secete în întreagă lume.

Prin respirarea fiecărei particule poluate din aer, suntem mai predispuși la apariția astmului și a cancerului pulmonar. Monoxidul de carbon în concentrație crescută contribuie la apariția de angină prematură, infarct miocardic sau aritmii ventriculare la persoanele predispuse. Expunerea la dioxid de sulf, un alt poluant al aerului, poate provoca afecțiuni oftalmologice precum lăcrimare excesivă sau opacitatea corneei, afecțiuni dermatologice precum iritații manifestate prin roșeață sau apariție de vezicule, afecțiuni pulmonare precum bronhospasm, edem pulmonar, pneumonii sau obstrucții ale căilor respiratorii.

Expunerea pe termen scurt la poluarea aerului, cum ar fi ozonul de la nivelul solului, poate afecta sistemul respirator, deoarece majoritatea poluanților intră în organism prin căile respiratorii. Totodată, poate duce la infecții respiratorii și la reducerea funcției pulmonare, poate agrava astmul la persoanele cu această afecțiune.

Efectele poluării aerului asupra organismului uman pot varia de la dificultăți respiratorii ușoare până la probleme cardiovasculare grave, inclusiv boli de inimă și accidente vasculare cerebrale. Conform OMS, persoanele cele mai predispuse de a fi afectate sunt copiii, vârstnicii și persoanele cu o situație financiară precară.