Profesorul Corneliu Tarba de la Facultatea de Biologie a UBB a redactat un memorandum, în care vorbește despre problema romilor din România și imaginea țării în exterior. 

Memorandumul profesorului a fost prezentat public de Vatra Românească. 

”Nu este nici un secret că acest fapt se datoreşte în primul rând confuziei care există în mintea majorităţii cetăţenilor Europei între numele de român şi etnonimul „rom” (în limba engleză, Roma). Confuzia este şi mai mult accentuată de faptul că derivatele etnonimului „rom”, care desemnează termeni asociaţi cu limba ţiganilor, respectiv "romanis" şi "romanis-vlah" se suprapun cu termenii de România, român-români-valahi şi cu corespendenţii acestora din diverse limbi europene. Lipsa diacriticelor în aceste limbi şi în special în limba engleză, care este cea mai importantă limbă de comunicare internaţionala, nu reprezintă altceva decât "cireaşa" de pe acest "tort" atât de toxic pentru România şi poporul român. O căutare pe interent cu termenii român-români generează informaţii abundente despre populaţia Roma sau Gipsy,  adică ţigani. Aprope toate ţările europene folosesc (inclusiv în documente oficiale) această denumire în varianta proprie (în franceză Gitane, în sapaniolă Gitano, in germana Zigeuner etc), numai la noi există lege de folosire a cuvântului rom (sau a şi mai ridicolului rrom!).

Ne întrebăm de ce acest lucru când etnonimul rom-Roma nu are nici o bază istorică şi nici o semnificaţie, ţiganii nepurtând vreodată acest nume în toată istoria lor. El reprezintă de fapt o alterare a cuvântului "dom", care în limba originară a ţiganilor înseamnă "om". Dom este un cuvânt foarte frumos şi nu inţelegem de ce nu a fost ales, dacă termenul de ţigan nu este pe placul unora, deşi trebuie spus că acesta nu are nimic peiorativ. Dimpotrivă, el provine din limba greacă, numele de Athinganis sau Atsinganos însemnând "de neatins", el fiind purtat de o sectă religioasă din Grecia (recunoscută pentru vrăjile pe care se spune că le facea), cu care această etnie a încercat să se identifice. Acum se pare că, cu largul concurs al autorităţilor române, aceştia încearcă o nouă identificare. Dar există o regulă a bunului simţ şi chiar o uzanţă internaţională care spune că poţi să-ţi asumi orice identitate/nume, cu condiţia să nu te suprapui cu o denumire deja existentă. Ori, tocmai acet lucru se încearcă, confuzia internaţională generată de numele inventate ale acestei etnii şi ale limbii sale reprezentând mai mult decât o agresiune lexicaă,  fiind de fapt un fals lingvistic care poate duce la un "parazitism" cultural sau identitar. Dintr-un motiv similar, într-un caz mai puţin grav decât cel pe care-l discutăm aici, Grecia nu a acceptat numele de Macedonia pentru fosta republică iugoslavă cu acest nume, deoarece Macedonia reprezintă o provincie istorică a Greciei. Grecii ştiu să-şi apere interesele! Noi de ce nu o facem?

Contrar celor susţinute de duşmanii poporului român, Vatra Românească nu este nici xenofobă şi nici naţionalist-extremistă, aşa cum poate fi aflat din statutul ei (din cel adevărat şi nu cele false, inventate şi colportate de duşmani), dar consideră de datoria sa de a atrage atenţia asupra unui grav pericol de pierdere a identităţii culturale şi istorice a  poporului român şi a ţării sale, mai ales dacă se are în vedere rata scăzută de natalitate a românilor şi a celorlalte etnii conlocuitoare, cu excepţia ţiganilor.

Pentru a dovedi toleranţa şi buna noastră credinţă, dorinţa noastră sinceră de cooperare cu orice etnie care respectă constituţia şi legile acestei ţări, fiind conştienţi că problema ţigănească înseamnă mult mai mult decât o simplă problemă lexical-culturală a României, şi că ea implică o puternică componentâ socio-economică şi educaţională, la nivel european şi chiar internaţional, venim cu un set de propuneri care dacă vor fi luate serios în considerare vor insemna un pas important inainte în rezolvarea acestei situaţii complexe. In acest sens, propunem:

1. Abrogarea hotarârii prin care se impune folosirea în documentele oficiale româneşti a denumirii de rom in loc de ţigan (mai ales având în vedere că recomandările UE în privinţa denumirii de rom erau indicative şi nu obligatorii);

2. Respectarea cu rigoare a statului de drept, adică aplicarea cu stricteţe a legilor româneşti tuturor cetăţenilor români. (Este de-a dreptul ridicol să avem regi şi împăraţi ai ţiganilor, iar aceştia [ţiganii] să continue să practice obiceiuri tribale, anacronice, sfidând legile tării. S-a ajuns până acolo încât chiar regele Cioabă a cerut ajutorul autorităţilor române pentru a-i obliga pe ţigani să nu-şi mai căsătorească copiii la vârste de 12-14 ani, ceea ce înseamna implicit că până acum statul român nu s-a implicat serios în această problemă. Este la fel de ridicol să avem adevărate palate ţigăneşti, care sunt alimentate cu curent electric furat, să avem mafie ţigănească ce adună ilegal bogăţii de neimaginat, să avem cerşetori, care de multe ori sunt controlaţi de această mafie, în timp ce majoritatea ţiganilor trăiesc la limita supravieţurii); 

3. Condiţionarea oricărui drept bănesc acordat copiilor de frecventarea riguroasă şi responsabilă a şcolii şi luarea în considerare a unor măsuri suplimentare de stimulare educaţională şi integrare socială;

4. Demararea, în paralel cu punctele de mai sus, sau poate chiar premergător acestora, a unei puternice campanii diplomatice la nivel european şi chiar internaţional care să explice pozitia Romaniei cu privire la problema ţigănească, din toate punctele de vedere, atât cele specifice României (aşa cum este problema numelui de rom-Roma şi derivatele acestora) precum şi cele generale. (Trebuie insistat asupra faptului că ţiganii nu sunt numai problema României ci ei reprezintă cel puţin o problemă europeană, care va putea fi rezolvată numai prin conlucrarea tuturor părţilor, care trebuie să se implice în procesul de ridicare socio-economica şi integrare a acestei etnii, fără discriminările aplicate în acest moment chiar de către statele Europei occidentale. Se va face referinţă la măsurile de la punctele 1-3 de mai sus, eventual si altele, pe care România intenţionează să le aplice în vederea integrării ţiganilor).

Uniunea VATRA ROMANEASCA Cluj - Comitetul Director”