În ultimii 20 de ani, Clujul a devenit unul dintre „orașele-magnet” ale României. De la un centru universitar de tradiție, orașul din inima Transilvaniei s-a transformat treptat într-un pol de competitivitate economică. Cu toate acestea, rezultatele Recensământului populației și locuințelor runda 2021, amânat pentru anul 2022 din cauza pandemiei Covid, ne arată o altă realitate. Comparativ cu 2011, Cluj-Napoca și-a redus numărul locuitorilor cu aproape 40.000. În anul 2011, populația Clujului număra 324,576 locuitori, iar potrivit ultimelor date în municipiu s-ar afla însă acum 286,598 de locuitori.

Cauza principală a acestei situații este migrația internă, adică oameni care locuiesc în Cluj-Napoca, dar nu și-au schimbat în buletin domiciliile, susține sociologul Norbert Petrovici, conferențiar la UBB și director al Centrului Interdisciplinar de Studiu a Datelor din universitate. El arată că, de exemplu, la două multinaționale din oraș, cu 1.000-1.500 de angajați, a constatat că 65% din personal are buletinul în alte localități, deși efectiv angajații trăiesc în Cluj-Napoca.

La polul opus, localitatea Florești, cunoscută drept „dormitorul Clujului” s-a bucurat însă de o creștere dublă a populației. Comuna Florești a ajuns la o populație rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011), așadar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori. Spunem aceste lucruri pentru că creșterea sau scăderea populației influențează direct și creșterea economică.

Sociologul susține că în Cluj, populația este subevaluată cu circa 20-30.000 de persoane. Un efect imediat și negativ al acestei subevaluări este faptul că anumite proiecte cu finanțare europeană depind de numărul populației, cel mai evident fiind metroul din Cluj-Napoca, completează el.

Pe de altă parte, primarul Emil Boc a declarat pentru „Adevărul” că, de fapt, această scădere nu afectează foarte mult proiectele Primăriei deoarece populația zonei metropolitane a crescut.

„În cazul Clujului este absolut evidentă implicația în ceea ce privește metroul. Metroul este oricum calculat pentru o cifră care nu a fost rezonabilă nici înainte de publicarea datelor recensământului. Ar fi trebuit luat în considerare tot județul pentru a fi 600.000 de locuitori. După datele publicate de INS în 2011 erau 324.000 de locuitori în oraș. Recensământul din 2021 ne arată că nu ar fi nici măcar atât.

E clar că pentru proiectele mari aceste cifre nu ajută. În același timp, eu cred că datele reflectă și o realitate, nu e doar un dezastru. Unele proiecte se bazează pe populații mult prea mari datorită modului în care funcționează proiectele de finanțare europeană”, a declarat pentru Adevarul sociologul Norbert Petrovici, conferențiar la UBB și director al Centrului Interdisciplinar de Studiu a Datelor din universitate.

65% din angajații de la multinaționale nu au buletin de Cluj

„INS are o limită metodologică, putându-se mișca între niște granițe trasate legal cu privire la ce tipuri de informație poate folosi. INS nu poate folosi orice fel de informații, pentru că legea este strictă în acest sens. Tot prin lege este stipulat cum poate  folosi datele administrative și cu ajutorul regresiei matematice să completeze datele bazându-se pe estimări probabilistice, cu marje mari de încredere având în vedere eșantioanele mari.

Cu toate astea, nu poate face orice. Indiscutabil, poate folosi datele de exemplu de telefonie mobilă, dar ele nu sunt date administrative. Partea cea mai complicată pentru INS este evident cea legată de migrația internă”, a mai spus acesta.