Descarca AICI toata motivarea

Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin
PROCUROR : ELENA BOTEZAN

S-a luat spre examinare propunerea de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj, privind pe inculpatii A. S. si S.C.M..

La apelul nominal facut in cauza inculpatul A. S., aflat in stare de retinere, asistat de aparatori alesi, av. Gheorghita Mateut si Ban Tiberiu, cu delegatii avocatiale la dosar si inculpatul S.C.M., aflat in stare de retinere, asistat de aparatori alesi, av. Sergiu Bogdan, av. Chestes Dan Sebastian, av. Trif Rares si  av. Doris serban, toti cu delegatii avocatiale la dosar.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei, dupa care, s-a procedat la identificarea inculpatilor A. S. si S.C.M. si la  citirea propunerii de arestare preventiva a acestora, instanta aducand la cunostinta celor doi obiectul cauzei si motivul pentru care se solicita arestarea preventiva in cauza. 

S-a adus la cunostinta inculpatilor A. S. si S.C.M. dispozitiile art. 70 C.pr.pen.,  respectiv ca au dreptul  la un aparator, dreptul  de a nu face nicio declaratie si ca tot ceea ce  declara poate fi folosit impotriva lor.

Inculpatul A. S. arata ca este de acord cu audierea sa la acest moment procesual.

Inculpatul S.C.M. arata ca isi mentine declaratia data la procuror  insa doreste sa mai faca unele precizari.

Aparatorul inculpatului A. S., av. Gheorghita Mateut, solicita a se constata ca in cauza au fost incalcate in mod flagrant dispozitiile art. 149/1 alin. 1 C.pr.pen., si art. 150 alin. 1 C.pr.pen., text ce prevede conditia prealabila a ascultarii inculpatului de catre procuror in vederea intocmirii referatului cu propunere de arestare.

Astfel, din formularele de declaratii de la dosar rezulta ca la data de 9 noiembrie 2011 fata de inculpatul S. A., care este adus pentru prima data la procuror in mod silit, fiind emis pe numele acestuia mandat de aducere, se parcurg toate procedeele, respectiv i se aduce la cunostinta invinuirea adusa, se emit rezolutia de incepere a urmaririi penale, apoi ordonanta de punere in miscare a urmaririi penale, se dispune retinerea inculpatului si se intocmeste referatul cu propunerea de arestare preventiva a acestuia. 

 Conform dispozitiilor art. 70 alin. 2 C.pr.pen., in prealabil inculpatul trebuie sa fie incunostintat in mod detaliat, amanuntit, cu privire la faptele imputate.  Solicita a se avea in vedere ca din continutul procesului verbal de aducere la cunostinta a rezolutiei si apoi a ordonantei de incepere a urmaririi penale rezulta ca se aduce la cunostinta inculpatului o prezentare succinta a faptei materiale imputate. Pe de alta parte, conform dispozitiilor art. 149/1 alin.1 C.pr.pen., cand se propune luarea masurii arestului preventiv ascultarea inculpatului se realizeaza cu privire la toate conditiile de arestare, respectiv fapta materiala care i se reproseaza inculpatului si cu privire la cazurile de arestare prev. de art. 148 C.pr.pen., pentru ca se stie ca nu este suficient sa exista probe sau indicii temeinice din care sa rezulta ca a savarsit o fapta penala, ci sa fie prezent si unul din cazurile de arestare prev, de art. 148  C.pr.pen.

Daca inculpatul si-a exprimat optiunea de a nu face declaratii, aceasta fiind interpretarea data de procuror, daca urmeaza intocmirea referatului cu propunere de arestare preventiva conform dispozitiilor art. 149/1 C.pr.pen., procurorul are obligatia de atentionare a inculpatului cu privire la acest aspect si cu privire la temeiurile de arestare preventiva, pentru ca, conform dispozitiilor art. 143 C.pr.pen. trebuie sa existe date si probe.  in speta in referatul cu propunerea de arestare consultat de catre inculpati si aparatorii acestora sunt prezentate trei cazuri distincte de arestare preventiva, respectiv art. 148 lit. b C.pr.pen., in sensul ca exista date ca se incearca sa se zadarniceasca aflarea adevarului, art. 148 lit. c C.pr.pen., respectiv ca pregateste savarsirea unei noi infractiuni, ca ar fi avut o discutie cu numita D. A. in legatura cu pregatirea unui pretins sprijin de asigurare a parcului auto pentru anul 2012 si art. 148 lit. f C.pr.pen.. in opinia sa, atunci cand arestarea preventiva a inculpatului face obiectului unei propunerii in cursul urmaririi penale obligatia fata de cerintele art. 149 alin. 1, art. 150 alin. 1 C.pr.pen. privind ascultarea inculpatului trebuie sa priveasca fapta materiala imputata si cazurile de arestare prev. de art. 148 C.pr.pen., deoarece trebuie intrebat inculpatul cu privire la aceste cazuri. 

Solicita a se avea in vedere ca din procesele verbale de aducere la cunostinta inculpatului rezulta ca aceste temeiuri nu figureaza printre elementele de fapt aduse la cunostinta acestuia.

Pe cale de exceptie sau o data cu fondul propunerii solicita a se constata ca nu s-a indeplinit conditia prealabila a ascultarii inculpatului de catre procuror fata de dispozitiile art. 150 C.pr.pen., ce stabilesc ca arestarea preventiva nu poate fi luata decat daca a fost ascultat de procuror si apoi de judecator, cu mentiunea ca ascultarea de judecator nu acopera neascultarea de procuror, intrucat astfel inculpatul este privat de un drept esential, elementar si fundamental, de a raspunde la toate acuzatiile aduse.

Pentru toate aceste motive solicita admiterea exceptiei, constatarea nulitatii absolute a referatului cu propunere de arestare, conform art. 197 C.pr.pen.. Daca se apreciaza ca aceasta exceptie poate fi solutionata cu fondul propunerii, solicita a se tine seama de aceasta.

Aparatorul inculpatului A. S., av. Ban Tiberiu, arata ca achieseaza concluziilor colegului sau, av. Gheorghita Mateut cu privire la exceptia invocata.

Aparatorii inculpatului S.C.M. arata ca achieseaza concluziilor aparatorului inculpatului A. S. cu privire la exceptia invocata.

Reprezentanta Parchetului solicita respingerea exceptiei ridicate, intrucat din actele dosarului rezulta fara indoiala ca procurorul a respectat dispozitiile art. 140/1 C.pr.pen., art. 143 C.pr.pen. si art. 70 C.pr.pen., referitoare la dreptul la aparare. in opinia sa dreptul la aparare nu poate fi transformat in abuz mai ales ca nu este real ca inculpatului A. S. nu i s-a dat dreptul de a-si formula apararea, i s-au adus la cunostinta in extenso si nu succint invinuirile aduse, acesta avand posibilitatea de a da o declaratie, iar dupa inculpare a sustinut ca nu este pregatit sa dea declaratie si ca solicita termen pentru pregatirea apararii. Solicita a se avea in vedere ca imprejurarea ca inculpatul A. S. nu s-a simtit pregatit sa dea o declaratie in cauza nu poate opri cursul anchetei si urmaririi penale.

Pentru aceste motive solicita a se constata ca inculpatului i s-au respectat toate drepturile procesuale, precum si ca este esential ca in 24 de ore trebuie efectuate actele referitoare la retinere si sesizarea instantei cu propunerea de arestare preventiva.
Curtea arata ca se va pronunta  cu privire la  exceptia ridicata de catre aparatorul inculpatului A. S. odata cu  solutionarea  pe fond a  propunerii de arestare preventiva.

Nefiind alte cereri sau exceptii prealabile de formulat s-a procedat la ascultarea inculpatilor A. S. si S.C.M., declaratiile acestora fiind consemnate conform proceselor verbale depuse la dosarul cauzei.

Dupa ascultarea inculpatului S. A., aparatorul acestuia, av. Gheorghita Mateut, solicita in temeiul art. 140 lit. a C.pr.pen. a se constata incetarea masurii retinerii inculpatului.

Reprezentanta Parhetului, fiind reale cele solicitate, arata ca nu se opune cerii formulate de aparatorul inculpatului S. A..
Aparatorul inculpatului S. A., av. Ban Tiberiu, arata ca formuleaza aceeasi cerere.

Curtea, avand in vedere cererea formulata de aparatorul inculpatul A. S., in baza art. 140 lit. a C.pr.pen. constata ca a incetat de drept masura retinerii luata de acest inculpat prin ordonanta nr. 60/P/2011 din data de 9 noiembrie 2011 pentru 24 de ore de catre DNA - Serviciul Teritorial Cluj, cu incepere de la ora 20,50.

Nefiind alte cereri de formulat sau exceptii de ridicat, Curtea acorda cuvantul partilor in dezbaterea judiciara a propunerii.

Reprezentanta Parchetului arata ca sustine propunerea de arestare preventiva a inculpatului S. A. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata si arestarea preventiva a inculpatului S.C.M. pentru comiterea infractiunii de dare de mita in forma continuata pe o durata de 29 de zile, incepand cu data de 10 noiembrie 2011.

Pe scurt, solicita a se constata ca pentru inculpatul A. se retine ca a comis infractiunea de coruptie relativ la relatiile dintre societatile G. F. reprezentata de invinuita D.A. si SC T. T. C. condusa de inculpatul S.C.M., in sensul ca prin exercitarea abuziva a functiei de primar al mun. Cluj-Napoca, pe care o detine a inteles sa beneficieze de foloase necuvenite acestei functii, in perioada 2009 pana in prezent in ceea ce priveste societatea reprezentata de D. A., iar pe T. T. in perioada 2010 - 2011, beneficiind conform actelor de la dosar in total de suma de 95.000 euro. Arata ca dupa ce s-a primit extrasul de cont de la inculpat s-a stabilit ca aceasta suma se ridica la 125.000 euro pe aceeasi decada, datele care au stat la baza sumei stabilite de catre organele de urmarire penala fiind datele obtinute de la organele fiscale in baza declaratiei 394.

De asemenea, solicita a se avea in vedere ca fata de acelasi inculpat se desfasoara multe alte investigatii si cu privire la actele materiale si alte date ce au rezultat in urma perchezitiilor.

Referitor la inculpatul S.C.M. invedereaza instantei ca in sarcina acestuia se retine ca in perioada 2010-2011 a remis inculpatului A. prin intermediul cabinetului de avocatura al sotiei acestuia din urma o suma echivalenta cu 45.000 euro pentru a proceda in favoarea societatii B. V., in sensul incheierii si derularii fara incidente a unui contract de salubrizare, contract ce a fost incheiat in 2010 pe o durata de 8 ani.

Totodata, in cauza s-a dovedit ca pentru prestatiile financiare de care beneficia cabinetul avocatial al invinuitei A. M. U., aceasta nu desfasura nicio activitate juridica, activitatea zilnica a invinuitei fiind in fapt o perpetua vacanta. Mai mult, nimic de ce intreprinde aceasta nu poate justifica un nivel minim al sumelor care intra in contul acesteia. 

Raportat la aceasta stare de fapt apreciaza ca sunt incidente prevederile art. 148 lit. b, c si f C.pr.pen., existand date ca inculpatii incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului, ca pregatesc savarsirea de noi infractiuni, iar pentru faptele savarsite legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, existand probe ca lasarea lor  in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.     

Astfel, in ce priveste pe inculpatul A. S. si temeiul prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen., probatoriul cauzei arata ca, in coniventa cu sotia sa, invinuita A. M.U., inculpatul a incercat sa disimuleze actele de coruptie savarsite, prin crearea unei aparente de legalitate sub forma unor contracte de consultanta juridica, incercand astfel sa zadarniceasca aflarea adevarului. Conduita de disimulare, de incercare a ascunderii urmelor faptelor de coruptie, se regaseste si in discutiile telefonice ale inculpatului, cand, dupa luarea masurii arestarii vicepresedintelui Consiliului Judetean Cluj, inculpatul se credea vizat de eventuale cercetari penale si lua masuri suplimentare de prevedere.

Totodata, referitor la acelasi inculpat in cauza este incident temeiul de arestare prevazut de art. 148 lit. c C.pr.pen., din probatoriul dosarului rezultand ca, la intelegere cu invinuita D. A., inculpatul A. S. pregatea savarsirea unei noi infractiuni, prin inlesnirea obtinerii de catre societatea acesteia, SC G. F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj-Napoca pentru anul 2012, urmarind obtinerea in continuare de foloase necuvenite urmare a faptelor sale de coruptie.

Practic doar interventia organelor de urmarire penala a reusit sa curme activitatea infractionala a inculpatului.

In ce priveste pericolul social, respectiv art. 148 lit. f C.pr.pen., solicita a se constata ca acesta este intrunit in cauza si rezida din modul in care inculpatul a actionat, din lipsa de responsabilitate de care a dat dovada prin desconsiderarea a ceea ce inseamna actul de management al institutiei Primariei Municipiului Cluj-Napoca, din scopul urmarit, respectiv, obtinerea unor sume insemnate de bani. Mai mult, folosind intr-un scop total neadecvat pozitia sa de primar al municipiului, inculpatul A. S. s-a prevalat de aceasta pentru obtinerea unor foloase materiale necuvenite, activitate in care s-a implicat, dupa cum rezulta din actele dosarului, pe intreaga perioada a functiei, pana in prezent.

Mai arata ca, in cauza se desfasoara acte de urmarire penala si acte premergatoare cu privire la numeroase alte fapte de coruptie in care inculpatul A. S. este implicat, iar fata de activitatea infractionala si modalitatea in care a actionat inculpatul, tinand seama de relatiile pe care si le-a creat in decursul anilor in mediul profesional face posibil ca lasarea sa in libertate sa ii descurajeze pe cei care au cunostinta despre acele fapte, in a oferi relatiile necesare organelor de ancheta.

Referitor la inculpatul S.C.M. solicita a se constata ca si cu privire la acesta sunt incidente dispozitiile art. 148 lit. b, c si f .pr.pen. Astfel din probatoriul cauzei rezulta ca in coniventa cu inculpatul A. S. si cu sotia acestuia, invinuita A. M.U., a incercat sa disimuleze actele de coruptie savarsite, prin crearea unei aparente de legalitate sub forma unor contracte de consultanta juridica, incercand astfel sa zadarniceasca aflarea adevarului.

De asemenea, solicita a se retine ca in cursul zilei de 9 noiembrie 2011, in contextul in care pe media au aparut date privind activitatile judiciare ce se derulau fata de inculpatul A. S., inculpatul S.C.M. a facut eforturi in a ascunde, de urgenta, informatii continute in calculatorul sau de la birou, luand masuri privind schimbarea hardului calculatorului sau stergerea datelor continute in acesta de catre o firma de IT.

Totodata, din probatoriul dosarului rezulta date certe ca inculpatul S.C.M., prevalandu-se de buna relatie pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizatii si in beneficiul unor apropiati ai sai, indicand in acest sens discutiile purtate cu numitul B. H., caruia ii promite ca va interveni la inculpatul A. pentru obtinerea de urgenta a unei autorizatii, interventie care a si facut-o la data de 10.10.2011.

Din discutiile purtate cu acest om de afaceri si cu inculpatul A. rezulta ca cele ce trebuiau rezolvate si natura discutiilor trebuia sa fie una ascunsa, ce impunea ca acestia sa se intalneasca in mod nemijlocit. 

 Considera ca in cauza sunt incidente si dispozitiile art. 148 lit. c C.pr.pen. existand date si indicii ca inculpatul S.C.M. pregateste savarsirea unei noi infractiuni de coruptie, prin promisiunea ca va interveni la persoane cu functii de decizie pentru rezolvarea alocarii unor sume de bani pentru contracte la constructii de drumuri, in scopul obtinerii unor foloase necuvenite.

Astfel, in cadrul discutiilor purtate cu numitul B. I., om de afaceri in judetul Arges, inculpatul S.C.M. ii promite acestuia ca va interveni la persoane din anturajul Guvernului Romaniei, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezerva al Guvernului, in favoarea unei societati de constructii de drumuri.

Pentru aceasta interventie, inculpatul S.C.M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocata de la Guvern.
Apreciaza ca in cauza probele administrate pana in acest moment procesual creeaza  cu suficienta putere rezonabilitatea comiterii de catre inculpatii A. S.  si S.C.M. a infractiunilor pentru care sunt cercetati.

Protejarea libertatii individuale impotriva ingerintelor arbitrare ale autoritatilor nu trebuie sa stanjeneasca insa eforturile autoritatilor judiciare in administrarea probelor, desfasurarea procesului in bune conditii.

In ceea ce priveste conditia pericolului concret pentru ordinea publica apreciem ca si aceasta este indeplinita si rezulta din analiza probelor de la dosar.

Astfel, inculpatul A. S., in calitatea pe care o are, de persoana obligata sa vegheze la respectarea si aplicarea legii in institutiile administratiei publice, s-a folosit de functia sa pentru a obtine foloase materiale, iar inculpatul S.C.M., a profitat pe buna relatie avuta cu inculpatul A. S. pentru a urmari satisfacerea intereselor comerciale ale societatilor pe care le conduce, prin acte de coruptie exercitate la nivel inalt al administratiei locale, acesta relevand un comportament cu predispozitie infractionala vadita, prin prisma probelor la care a facut referire.

Pentru toate aceste considerente solicita admiterea propunerii si arestarea preventiva a celor doi inculpati pe o durata de 29 de zile.

Aparatorul inculpatului A. S., av. Gheorghita Mateut, solicita a se constata ca in cauza nu exista probe sau indicii temeinice conform art. 143 C.pr.pen. din care sa rezulte ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, iar propunerea de arestare nu are la baza nici probe in sensul art. 63 C.pr.pen. si nici indicii temeinice in sensul art. 68/1 C.pr.pen.

Considera ca in cazul in care se propune arestarea preventiva  a inculpatului masura nu poate avea la baza decat probe, deoarece realizeaza obiectul procesului penal, ce reprezinta o tragere la raspundere penala a unei persoane cu privire la care exista presupunerea ca a savarsit fapta.

Ca aceasta conditie sa fie indeplinita nu este suficient sa existe presupuneri ci trebuie sa existe elemente de fapt ferme ce sa confirme o asemenea presupunere, care in conformitate cu dispozitiile art. 68/1 C.pr.pen. trebuie sa fie rezonabil si trebuie sa rezulte din dosar.

Apreciaza ca propunerea de arestare preventiva este relativ motivata, aratandu-se ca exista probe si indicii temeinice in acest sens, respectiv declaratia invinuitei D.A., inregistrarile convorbirilor telefonice, procesele verbale de supraveghere operativa, de consemnare a activitatii invinuitei A. M. si contractele de consultanta juridica. 

Referitor la declaratia invinuitei D.A. solicita a se retine ca fata de aceasta s-a inceput urmarirea penala la data de 9 noiembrie 2011, aducandu-i-se la cunostinta invinuirile aduse conform art. 70 alin. 2 C.pr.pen. in opinia sa declaratia acestei invinuite are valoare probanta conditionata doar daca se coroboreaza cu alte probe din dosar, iar in cauza de fata nu se coroboreaza cu niciun alt mijloc de proba.

Constata ca invinuita D.A. arata referitor la fapta materiala pentru care se solicita arestarea preventiva a inculpatilor ca inculpatul A. i-a facut cunostinta cu directorul RATUC si in acest fel a sprijinit-o sa obtina licitatia organizata pentru acele contracte de asigurare. Chiar daca aceste sustineri ar fi adevarate, raportat la textul incriminator nu poate fi vorba despre o fapta cu relevanta penala, nefiind o fapta cu caracter penal.

Dispozitiile art. 143 C.pr.pen. stabilesc imperativ ca probele si indiciile temeinice sa priveasca o fapta materiala prevazuta de legea penala. in declaratia olografa de la fila 76 vol. I al dosarului de urmarire penala, reprodusa pe formular la fila 79, invinuita D.arata ca inculpatul a trimis-o la RATUC sa ia legatura cu numitul N. L. si sa discute cu acesta in numele sau, dar nu stie daca inculpatul a discutat cu numitul N..

Aceeasi invinuita arata ca dupa o luna sau doua de la inceputul primei conventii a putut discuta cu sotia inculpatului si probabil si cu inculpatul, oferindu-se sa se revanseze. Apreciaza ca declaratia invinuitei D.A.nu se coroboreaza cu niciun alt mijloc de proba din dosar.

Constata ca in sustinerea propunerii de arestare se invoca convorbirile telefonice, care demonstreaza ca inculpatul a fost monitorizat pentru o perioada in permanenta, aceste aspecte rezultand si din supravegherea operativa. Solicita insa a se verifica continutul proceselor verbale de supraveghere operativa, interceptarile convorbirilor telefonice si procesele verbale de supraveghere operativa, din care nu rezulta vreo fapta materiala cu caracter penal, care sa fie justifice conditia prealabila a arestarii.

Constata ca Parchetul extinde aprecierea cu privire la temeiurile arestarii preventive pentru ca se fac afirmatii generale in implicarea cu anumite persoane chiar daca judecatorul nu este sesizat cu aceasta fapta. Apreciaza ca invinuirile si probele administrate in cauza infirma orice implicare a inculpatului in fapte penale, declaratia martorului de la fila 85 dosar de urmarire penala infirmand in totalitate afirmatiile Parchetului, acesta precizand ca inculpatul A. nu a pretins, primit sau obtinut avantaje materiale.

De asemenea, martorul S. M., a carui declaratie se afla la fila 102 dosar de urmarire penala, audiat in procedura comisiei rogatorii, a aratat ca nu a dat sume de bani sau articole pentru a fi predate primarului. Pentru considerentele aratate apreciaza ca in cauza lipsesc probele cu desavarsire, neexistand nici macar indicii privind savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala.

Referitor la contractele de consultanta juridica incheiate de catre sotia inculpatului S. A., care se retin de acuzare a fi fictive si ar ascunde acte de coruptie, arata ca nu exista probe in acest sens, nici indicii doar afirmatii. invedereaza instantei ca in cauza cu ocazia efectuarii perchezitiei domiciliare s-a ridicat un calculator, pe care exista documente, din care rezulta activitatea de avocat a sotiei inculpatului, care este normala. Mai mult, contractele exista la dosar si atesta o activitate legala, neexistand nicio prevedere expresa care sa stabileasca obligativitatea intocmirii unor acte materiale pentru dovedirea actelor. De asemenea, conform dispozitiilor art. 100 lit. a din statutul profesiei de avocat coroborat cu Legea nr. 51/1995 rezulta ca avocatul poate presta activitati de consultanta juridica.

Pe fond, pentru motivele invederate, solicita a se constata ca nu exista nici probe si nici indicii temeinice in sensul prev. de art. 143 C.pr.pen., astfel ca solicita respingerea propunerii de arestare, deoarece printr-o analiza a probelor si datelor invocate aceste consecinte nu sunt indeplinite. Daca se apreciaza ca nu sunt indeplinite dispozitiile art. 143 alin. 1 C.pr.pen., considera ca instanta poate respinge propunerea de arestare fara a intra in analiza art. 148 C.pr.pen.

Solicita a se constata ca in cauza nu sunt prezente niciunul din temeiurile prev. de art. 148 C.pr.pen. in ceea ce priveste temeiul prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen. apreciaza ca aceste dispozitii pot fi retinute daca exista date ca post delictum, pentru a ascunde fapta, inculpatul ar fi savarsit acte distincte cu scopul de a ascunde savarsirea faptei si asta in modalitatea prevazuta de lege, insa in cauza inscrisurile existente in acest sens la dosar nu sunt in conformitate cu dispozitiile art. 89 C.pr.pen., motiv pentru care solicita a se constata ca nu exista temeiul prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen.

Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen., respectiv ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni, o infractiune intentionata, considera ca acest temei nu are la baza probe sau indicii temeinice. Constata ca in cauza se invoca declaratia invinuitei D.A., ce relateaza ca in 2011 a apelat la sprijinul inculpatului, urmarind obtinerea unor contracte de asigurare pentru RATUC pentru anul 2012, inculpatul A., in calitatea sa de primar promitand ca totul va fi „ok, vom merge la fel si ca si pana acum”.

Conform dispozitiilor art. 69 C.pr.pen. aceasta declaratie trebuie sa se coroboreze cu alte probe sau elemente de fapt, fiind in concret o declaratie nedovedita a unei singure persoane implicata in dosar, cu interes de a face declaratii impotriva inculpatului, pentru a fi cercetata in stare de libertate, cu mentiunea ca fata de aceasta nu s-a dispus nicio masura preventiva. in aceste conditii apreciaza ca temeiul prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen. este lipsit de orice suport probator.

Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen., considera ca propunerea de arestare preventiva se bazeaza pe simple afirmatii cu caracter general, desi legea prevede expres si distinct ca trebuie sa existe probe din care sa rezulte ca in stare de libertate inculpatul este periculos pentru societate, pentru comunitate, care s-ar simti nesigura.  in ceea ce priveste acest temei de arestare solicita a se avea in vedere jurisprudenta CEDO, respectiv cazurile Letellier si Tomassi contra Frantei si Calmanovici, Jiga, Scudeanu, Irinel si P. contra Romaniei. Arata ca in baza dispozitiilor art. 137 alin. 2 C.pr.pen., trebuie sa existe temeiuri din care sa rezulte dispozitiile art. 148 C.pr.pen., respectiv sa fie prezenta fapta materiala concreta, din care sa rezulte ca inculpatul in stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publica. Mai mult, art. 149/1 alin. 1 C.pr.pen prevede expres ca masura arestului preventiv poate fi dispusa daca este necesara in interesul urmarii penale, iar din continutul propunerii de arestare nu exista nicio motivare in acest sens, respectiv sa se indice care este interesul urmarii penale ce justifica arestarea inculpatului.

Pe fondul propunerii de arestare preventiva a inculpatului solicita a se retine ca in conformitate cu prevederile art. 149/1 alin 1 C.pr.pen. nu exista probe, indicii temeinice si nici macar indicii si nu sunt prezente niciunul din motivele prev. de art. 148 C.pr.pen., astfel ca solicita respingerea referatului cu propunere de arestare preventiva a inculpatului  si pentru motivul de nelegalitate invocat anterior, privind neascultarea prealabila a inculpatului. Cererea unui inculpat de amanare pentru pregatirea apararii nu reprezinta un tertip avocatesc, ci are temei legal, conform art. 6 alin. 3 C.pr.pen.

Inculpatul are dreptul la aparare, la a-si pregati apararea si de a beneficia de timp in acest sens, iar organele de urmarire penala au dreptul de a asigura exercitarea acestui drept.
Aparatorul inculpatului A. S.., av. Ban Tiberiu, arata ca achieseaza la concluziile aparatorului inculpatului A. S., av. Gheorghita Mateut, care a prezentat argumente temeinice si judicioase, ce corepsund realitatii si probelor dosarului, infirmand totodata solicitarea DNA. 

Considera ca in cauza o singura chestiune se mai pune in discutie, respectiv dispozitiile art.136 C.pr.pen., referitoare la buna derulare a procesului penal si daca exista dovezi si probe certe ca lasarea in libertatea inculpatului ar prezenta acesta stare de insecuritate nu pentru o viitoare solutie care ar putea fi data in cauza, ci asupra fondului si daca procesul penal in faza de urmarire isi poate continua parcursul in mod normal. De asemenea, raportat la prevederile art.149/1 C.pr.pen. trebuia apreciat daca starea de arest preventiv solicitata de acuzare este utila si necesara in cauza de fata. Sesizarea trebuie justificata pe anumite argumente si probe certe ca lasat in libertate inculpatul ar prezenta aceasta situatie care ar pune in pericol desfasurarea procesului penal in faza de urmarire.

A ascultat argumentele invocate de reprezentanta parchetului si recunoaste ca a gasit doar referiri la fapta, referiri si consideratii, care se situeaza in sfera unor chestiuni de ordin general si putine referiri la elemente concrete, la probe ca intr-adevar cazurile in care art.148 C.pr.pen. invocate ar fi indeplinite.

Astfel, s-a aratat ca aceste situatii care constituie temeiuri ale arestarii preventive sunt imprejurari care trebuie sa subziste dupa savarsirea faptei supusa anchetei penale si procesului penal. intr-adevar trebuie dovedite aceste imprejurari si situatii cu argumente concrete care in situatia de fata se situeaza doar in sfera posibilei realitati, sens in care da citire sustinerilor acuzarii ca este „posibil ca lasarea sa in liberate sa provoace temere”, insasi Parchetul persistand in aceasta nesiguranta. Pentru aceste motive, apreciaza ca la dosar nu exista probele, care sa convinga un observator impartial ca lasat in libertate inculpatul ar prezenta acele riscuri pe care Curtea europeana le-a statuat si stabilit in cauzele contra Romania, ca exista pericolul de comitere a unor altor infractiuni, pericolul de alterare a probelor sau pericolul de influentarea martorilor, ce reprezinta temeiuri solide, ce ar justifica arestarea.

Solicita a se retine ca nu s-au facut referiri la persoana inculpatului. Astfel, invedereaza ca este vorba de edilul municipiului Cluj-Napoca, care si-a subordonat intreaga activitate bunului mers al acestui oras. De asemenea, inculpatul se bucura de o cariera profesionala de exceptie si de aceea nu crede ca lasat in libertate s-ar cauza acea stare de puternica temere, ca ar prezenta acea nesiguranta pentru linistea si ordinea publica. Totodata, trebuie retinuta si situatia personala a inculpatului, care este casatorit, are 2 copii minori, nu are antecedente penale, prezumtia de nevinovatie operand si in favoarea sa.
Pentru aceste considerente, in baza art.149/1 al.9 C.pr.pen., solicita respingerea sesizarii DNA – Serviciul teritorial Cluj privind luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul A. S. intrucat niciunul dintre argumentele invocate de Parchet nu pot convinge spre justetea unei asemenea solutii.

Aparatorul inculpatului S.C.M., av. Sergiu Bogdan, solicita respingerea propunerii de arestare preventiva a inculpatului.

Solicita a se constata ca indiciile temeinice ca inculpatul ar fi savarsit o infractiune, respectiv cea de dare de mita in definitia clasica presupune ca aceasta sa fie in legatura cu atributiile de serviciu ale unui functionar. Inculpatul A. insa in calitatea sa de primar nu a avut atributii de serviciu cu licitatia contractului de salubritate, pe care de altfel nici nu l-a semnat, simpla afirmatie generala ca se comit fapte de coruptie este o afirmatie, iar acuzatia trebuie sa fie punctuala. A primit si a luat mita in legatura cu ce? in aceste conditii, cat timp primarul nu avea atributii privitoare la acel contract nu se poate vorbi despre infractiunea de dare de mita. Orice alte discuti referitoare la imprejurarea ca inculpatul avea sau nu mai multe telefoane mobile sau ca cei doi se intalneau la restaurantul T. nu are importanta.

Referitor la sustinerea ca contractul de asistenta juridica era unul disimulat, constata ca aceasta pretinsa disimulare rezulta din imprejurarea ca nu s-au efectuat prestatii de avocat. Dar in opinia sa nu se poate acuza faptul negativ ca cineva nu a facut ceva. Nu este niciun element probator in acest sens, este o speculatie, o banuiala. in acest sens, arata ca exista mai multe tipuri de consultanta juridica, respectiv orala, verbala, scrisa, iar asa cum a aratat dl. primar acel calculator nici nu s-a verificat inca.

S-a sustinut totodata ca acel contract de asistenta juridica este disimulat avand in vedere si suma stabilita, dar in opinia sa este vorba de o suma rezonabila, raportata la calibrul firmei, stabilita de comun acord, chiar inculpatul S.aratand ca are contracte cu alte societati de avocatura pe sume mult mai insemnate. in opinia sa acele prestatii juridice nu s-au dovedit ca nu s-au realizat si nici nu se refera la asa ceva. invedereaza instantei ca personal are contracte de permanenta, in baza carora in fiecare luna primeste o suma de bani, chiar daca nu au nevoie de consultanta juridica efectiva. 

De asemenea, solicita a se retine si faptul ca s-au emis niste facturi in baza contractului de asistenta juridica, contractul a fost inregistrat in contabilitatea firmelor, s-au achitat taxele aferente, iar restul sunt simple afirmatii generice ale DNA, deoarece in dosar s-a probat existenta contractului juridic pe care nu l-a negat niciuna dintre parti. Apreciaza ca in cauza pentru a se retine infractiunile imputate celor doi inculpati trebuie dovedit ca sumele incasate erau in legatura cu atributiile primarului.

Intalnirile si aspectele legate de cartele telefonice sunt simple banuieli, ce nu pot sta la baza unei propuneri de arestare.

Totodata, solicita a se avea in vedere si declaratia inculpatului A., care a aratat ca nu discuta cu sotia sa problemele legate de natura serviciului sau, precum si ca inculpatul S.a aratat ca contractul de salubrizare incheiat cu Primaria municipiului prejudiciaza firma reprezentata de inculpatul S..

Cu privire la temeiurile prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen., referitor la care se retine ca inculpatul a incercat sa disimuleze activitatea infractionala pentru incheierea acestui contract, insa solicita a se avea in vedere in aceasta consta infractiunea presupus a fi comisa de inculpat, astfel ca nu poate fi considerata temei de arestare, fiind evident neserioasa o astfel de abordare.

Constata ca in cauza pentru retinerea temeiului prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen. s-a facut referire la calculatorul inculpatului, dar solicita a se retine ca exista un contract cu privire la schimbarea calculatorului incheiat in urma cu 2 saptamani, iar DNA poate face expertize informatice cu privire la acel hard.

In legatura cu supozitia ca inculpatul ar incerca sa ascunda probe cu privire la savarsirea infractiunii imputate, raportat la dispozitiile si practica CEDO, solicita a se avea in vedere ca la luarea masurii arestului preventiv nu trebuie avute in vedere suspiciuni.

Apreciaza ca, cat timp inculpatul A. nu are atributii de serviciu in legatura cu contractul de salubritate, contract care exista de altfel in continuare si care a fost incheiat in baza unei hotarari judecatoresti, nu rezulta ce anume se incearca a se ascunde.

Pentru aceste considerente, apreciaza ca in cauza nu sunt indeplinite temeiurile prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen.

Referitor la temeiul de arestare preventiva prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen., constata ca retinerea acestuia se bazeaza pe interceptarile convorbirilor telefonice, dar in opinia sa trebuie sa existe probe certe in acest sens, iar interceptarile invocate de catre DNA nu demonstreaza care este acea infractiune care s-ar putea comite si nu poate fi vorba de un indiciu ci trebuie sa existe o certitudine.

Considera ca interceptarile sunt invocate pentru a se inventa motive de arestare, iar banuilele se pot extinde la orice fapta penala si atunci orice persoana ar putea fi arestata in baza art. 148 lit. c C.pr.pen. Pentru toate aceste motive, considera ca nu este indeplinit nici temeiul prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen..

Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen. invedereaza instantei ca pericolul pentru ordinea publica trebuie raportat la persoana faptuitorului, la care nu s-a facut referire. in cauza exista speculatii si interceptari din care ar rezulta gravitatea presupusei infractiuni, infractiune ce este grava, dar nu exista porbe ca inculpatul a savarsit-o.

In acelasi context solicita a se avea in vedere si echitatea procesuala, respectiv ca in cauza, in care se discuta despre fapte atat de grave de coruptie, exista invinuiti cu aceasi situatie ca si a clientului sau, fata de care, cu exceptia unuia fata de care s-a luat o masura neprivativa de libertate, nu s-a dispus luarea niciunei masuri preventive. in aceste conditii, cel putin pentru echitate procesuala nici fata de inculpatul S.nu se poate dispune arestarea preventiva, nefiind indicat care este elementul particular al inculpatului care impune luarea masurii preventive fata de acesta.

Fata de aceste aspecte apreciaza ca in cauza s-a mers pe o analiza globala a pericolului concret pentru ordinea publica, rationamentul DNA fiind acela ca orice persoana care are incheiat contract de asistenta juridica cu sotia inculpatului A. in mod evident va da mita primarului. Nu s-a avut in vedere ca intre cei doi inculpati exista si relatii de prietenie.

Raportat la aceste aspecte considera ca temeiurile de arestare invocate nu exista mai ales ca infractiunea pentru care inculpatul este cercetat este pedepsita de lege cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani. in acest moment in opinia sa nu se poate desfasura procesul penal in continuare cu inculpatul in stare de arest preventiv si deoarece motivul de arestare trebuie sa aiba legatura cu interesul urmarii penale, ce nu a fost invocat in cauza.

De asemenea, considera ca nu se poate justifica cercetarea si mai ales arestarea inculpatului pe simple banuieli, opinii si pareri, DNA trebuie sa prezinte probe certe in acest sens.

Pentru toate aceste motive solicita respingerea propunerii de arestare preventiva si punerea inculpatului in stare de libertate.
Aparatorul inculpatului S.C.M., av. Trif Rares, arata ca sustine  concluziile complete ale colegului sau. in plus, sustine ca nu exista nicio legatura logica clara si evidenta pentru a se oferi mita inculpatului A..

Contractul de asistenta juridica a avut un caracter evident, public, era atat in contabilitatea societatii pe care o reprezinta inculpatul S.n cat si in cea a cabinetului avocatial al sotiei inculpatului A., putandu-se oricand verifica actele in acest sens. Mai mult, taxele platite in baza acestor contracte sunt reale, acestea neputand avea scopul de dare de mita, nefiind dovedita aceasta relatie. Pentru motivele invocate solicita respingerea propunerii de arestare preventiva a inculpatului S.C.M..

Aparatorii inculpatului S.C.M., av. Chertes Dan Sebastian si av. Doris serban, arata ca achieseaza concluziilor colegilor.
Inculpatul A. S., avand ultimul cuvant, solicita a se avea in vedere ca nu a cerut si nu a primit nici un folos material. Se considera nevinovat si solicita respingerea propunerii de arestare, achiesand concluziilor aparatorilor sai.
De asemenea, solicita a se retine ca de 14, 15 ani lunea mananca peste si de acea in fiecare zi de luni merge la restaurantul T..

Inculpatul S.C.M., avand ultimul avand, arata ca nu este vinovat de acuzatiile aduse, fiind foarte constient ce ar insemna pentru el si compania sa o asemenea infractiune, ce ar pune un semn de indoiala asupra activitatii firmei, solicitand a se retine ca este singurul din dosar cercetat pentru comiterea infractiunii de dare de mita care a fost prezentat instantei cu propunere de arestare.

De asemenea, invedereaza ca se obliga sa se prezinte la orice solicitare a instantei, nu este un pericol pentru ordinea publica si este un om respectabil. Experienta traita nu doreste sa o repete, mai ales ca la momentul la care a fost ridicat de organele de ancheta era impreuna cu fetita sa de 8 ani, pe care a trebuit sa o lase in grija unei persoane straine.

CURTEA

Deliberand retine ca  prin propunerea formulata  de catre  Parchetul de pe langa  inalta  Curte  de Casatie si Justitie  -DNA-  Serviciul Teritorial Cluj se solicita  luarea masurii arestarii preventive a inculpatilor:

         1. A. S., fiul lui …, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita  in forma continuata prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,
         2. S.C.M., administrator al SC C. de S. B. V. S.A, fiul …, pentru savarsirea infractiunii de dare de mita in forma continuata prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. 41 alin. 2 Cod penal,

    - pentru o durata de 29 de zile, cu incepere din data de 10 noiembrie 2011.

In motivarea propunerii  de arestare preventiva  se arata ca in  fapt s-a retinut ca, in perioada 2009-2011, in calitatea sa de primar al municipiului Cluj Napoca, avand toate parghiile necesare pentru conditionarea eliberarii unor documente, avize, autorizatii, semnarea de contracte, emiterea ordinelor de incepere a lucrarilor privind reabilitari de drumuri, avizarea emiterii ordinelor pentru plati catre societatile aflate in parteneriat cu institutia pe care o conduce, inculpatul A. S. a inteles sa exercite aceasta functie in folosul sau, in urmarirea obtinerii de foloase necuvenite, sub forma unor sume de bani, bunuri de orice fel, vacante, bilete de avion, cazari la diverse hoteluri.

Invinuirea adusa inculpatului A. S. pana la acest moment in prezentul dosar retine, obtinerea de catre acesta, de la reprezentantii unor societati comerciale care au in derulare contrate cu Primaria municipiului Cluj Napoca, cu titlu de mita, bani in suma de aproximativ 95.000 de euro.

De asemenea,  se arata ca, pentru a disimula caracterul ilicit al primirii foloaselor necuvenite, inculpatul A. S. a angrenat-o in activitatile sale si pe sotia sa, invinuita A. M.U., avocat in cadrul Baroului Cluj. Astfel, banii pretinsi cu titlu de mita  au fost  primiti de inculpatul A. S. prin intermediul Cabinetului de avocatura al sotiei sale, sub falsa justificare a unor contracte de consultanta.

In sarcina inculpatului S.C.M. se retine ca, in perioada 2010-2011, a remis inculpatului A. S., primar al municipiului Cluj Napoca, prin intermediul Cabinetului de avocatura al sotiei acestuia, invinuita A. M.U., suma totala de 188.760 lei, echivalent a  45.000 euro, pentru ca acesta sa procedeze la favorizarea societatii B. V. SA Cluj Napoca in obtinerea contractului de salubrizare a municipiului, contract care a si fost incheiat cu Primaria Cluj Napoca la data de 28.10.2010, pentru o perioada de 8 ani, precum si pentru derularea ulterioara, fara incidente, a acestui contract.

             1. in mod  concret, s-a  retinut in cauza ca, pentru incheierea si derularea in bune conditii a contractului de asigurare al parcului auto al unei regii aflate in  subordinea Primariei, RATUC Cluj Napoca, contract anual incheiat cu SC G. F. A. de A. S.R.L. Cluj Napoca reprezentat de invinuita D.A., inculpatul A. S. a pretins acesteia remiterea unor sume de bani, disimulate prin incheierea unui contract de consultanta cu Cabinetul avocatial al sotiei sale, invinuita A. M.U..

In perioada imediat urmatoare de la incheierea primului contract (survenit in anul 2009), societatea G.e F. a inceput sa plateasca, lunar, sume de bani in contul Cabinetului de avocatura A. M.U..

Astfel, in perioada aprilie 2009–noiembrie 2011, societatea a efectuat plati in valoare totala de 208.936 lei, echivalent a cca. 50.000 euro, aceasta prestatie avand la baza supraevaluarea  politelor de asigurare RCA si CASCO. Spre exemplu, prima de asigurare RCA a unui autoturism Dacia 1310 pentru anul 2011, se ridica, in medie, pe piata asigurarilor, la suma de 550 lei. in cazul unui autoturism identic, asigurat de Primaria municipiului Cluj Napoca, pentru anul 2011, prin societatea G. F., prima de asigurare se ridica la suma de 1.008 lei (desi plata este efectuata integral si in avans).

Semnificativ din punct de vedere penal este faptul ca, desi invinuita A. M. prin Cabinetul sau de avocatura obtine constant venituri substantiale, din analiza activitatii zilnice a acesteia rezulta ca  nu are nicio activitate juridica si nicio alta indeletnicire lucrativa de natura sa-i justifice veniturile, nici macar la un nivel minim.

O alta imprejurare la fel de semnificativa din punct de vedere penal o reprezinta faptul ca singurele contacte dintre invinuita A. M.U. si invinuita D.A. sunt cele din zilele in care se realizeaza transmiterea facturilor pentru plata, activitate care dureaza cateva minute si are loc pe fuga, intotdeauna la domiciliul invinuitei A. M.U., sau cele in care, prin intermediul invinuitei A. M. se stabilesc intalniri cu inculpatul A. S., ce sunt derulate tot la domiciliul celor doi soti. Intervalele dintre aceste contacte sunt lipsite cu desavarsire de vreo relatie intre parti.

S-a retinut, de asemenea, in sprijinul acuzarii, declaratia data de invinuita D.A. care a  aratat ca, pentru incheierea contractului de  asigurare a parcului auto RATUC Cluj Napoca, pentru anii 2009-2010-2011, a apelat la sprijinul si influenta inculpatului A. S. care, pentru ajutorul dat i-a pretins remiterea unor sume de bani. De asemenea, invinuita D.A. a aratat ca, la intelegere cu inculpatul A. S. si invinuita  A. M.U., a convenit ca remiterea acestor foloase sa se faca prin mascarea lor in contracte de consultanta juridica incheiate intre Cabinetul de avocatura A. M.U. si societate  sa G. F., contracte in baza carora, in perioada 2009-2011 a virat in contul cabinetului suma de peste 200.000 lei. invinuita  a subliniat faptul ca, in schimbul acestor bani nu a primit nicio consultanta juridica si nici nu a fost cazul, banii reprezentand in realitate  obiect al infractiunii de coruptie. De asemenea  potrivit sustinerilor invinuitei D.A. in situatia in care pe parcursul anilor 2010-2011 societatea sa a avut nevoie de serviciile unui avocat, a apelat la alte cabinete de avocatura.

Tot astfel, invinuita D.A. a aratat ca, in cursul lunii octombrie 2011, a apelat din nou la sprijinul inculpatului A. S. 2012 urmarind obtinerea contractului de asigurare cu RATUC pentru anul 2012, inculpatul promitandu-i „ca totul va fi ok, vom merge in continuare ca si pana acum”.

  2. in cursul anului 2010, Primaria municipiului Cluj Napoca a organizat licitatie pentru incheierea contractului de salubrizare a orasului. Societatea care si-a adjudecat contractul de concesionare a acestor servicii pentru partea de est a orasului, este SC C. de S. B. V. SA,  administrata de inculpatul S.C.M., care a si semnat cu primaria contractul la data de 28.10.2010, pentru o perioada de 8 ani (dupa ce, la data de 28.07.2010 a fost incheiat contract de delegare a acelorasi servicii, cu aceeasi societate).
Exact ca si in situatia mai sus expusa, in perioada anterioara si ulterioara semnarii contractului, in contul Cabinetului de avocatura al invinuitei A. M.U. au inceput sa intre, sistematic, sume de bani provenind de la reprezentantii acestei societati. Astfel, in perioada aprilie 2010–octombrie 2011, in contul cabinetului de avocatura a intrat suma totala de 188.760 lei, echivalent a cca. 45.000 euro, platita de SC T. T.C.SRL Cluj Napoca (persoana juridica ce are calitatea de administrator al SC Compania de Salubrizare B. V. SA, condusa de inculpatul S.M. C.).

Din probatoriul realizat in cauza rezulta fara exceptie, ca invinuita A. M.U. nu are nicio relatie profesionala cu inculpatul S.C.M. sau cu societatea reprezentata de acesta care sa justifice prestatiile financiare de care aceasta beneficiaza. Dimpotriva, actele cauzei au stabilit ca, in fapt, inculpatul S.C.M. se afla in relatii extrem de stranse, cu inculpatul A. S., cei doi intalnindu-se periodic si folosind pentru comunicare cartele telefonice anume dedicate comunicatiilor dintre ei.          

In acest sens de  exemplu , desi in cursul acestui an, in perioada iulie-noiembrie 2011, in contul cabinetului de avocatura al invinuitei A. M.a intrat in 4 transe suma de 56.640 lei de la SC T. T. C., invinuita a avut un singur contact cu inculpatul S. C., in data de 16 septembrie 2011, cand inculpatul S. a trecut pe la domiciliul acesteia, pentru cateva minute, cel mai probabil sa mai ridice o noua factura pentru plata. Asadar, un singur contact in patru luni, o singura discutie de 3 minute a stat la baza unei remuneratii de 56.640 lei, comparabila cu salariul unui profesor pentru mai bine de 3 ani. Ce calitati profesionale nebanuite poate sa detina invinuita A. M.U. pentru a primi astfel de remuneratii, alta decat aceea ca este sotia primarului municipiului Cluj Napoca, de care aproape orice om de afaceri are nevoie.

              Deosebit de relevant este faptul ca, probatoriul cauzei a stabilit ca inculpatul A. S. este cel care mediaza si determina platile lunare catre cabinetul de avocatura al sotiei sale. Astfel, in data de 3 august 2011, dupa revenirea dintr-un concediu, la solicitarea inculpatului A. S., invinuita A. M. l-a contactat pe inculpatul S.C. caruia i-a cerut sa se intalneasca cat mai curand „pentru ca totul sa fie OK”. Pe parcursul dialogului, invinuita ii spune ca l-a apelat pentru ca „i-a spus seful ca e in zona si sa-l sune”, referirea fiind evidenta la inculpatul A. S., cel cu care, anterior, inculpatul S.C.M. a avut mai multe contacte telefonice.

         Continutul acestor contacte anterioare dintre inculpatii A. S. si  S.C.M. (cu referire la cele din data de 2 august 2011) vine sa arate relatia de subordonare existenta intre acestia, primarul fiind cel care il ia la rost pe interlocutor pentru ca nu s-a prezentat la intalnire cu o saptamana in urma, asa cum au convenit. intalnirea respectiva presupunea si remiterea sumei de bani lunare, asa cum rezulta din miscarile existente in conturile Cabinetului de avocatura.

          Din analiza extrasului de cont reiese ca inculpatul S.C.M. (prin SC T. T.C.SRL) vireaza lunar in conturile cabinetului suma de 14.880 lei. Pentru luna iulie 2011 insa, a virat numai suma de 5.000 lei, ceea ce insemna ca, la inceputul lunii august cand a avut discutiile cu sotii A., el era „restant” la plata. Aceasta restanta este recunoscuta si de inculpatul S.C.M. care s-a scuzat in fata invinuitei A. M., spunandu-i ca a lipsit in ultima luna, a fost plecat si a promis ca o va cauta in zilele urmatoare.
(………………………………………………………………………
AMU: Sa treci sa ma vezi un pic.
SCM S.C.M.: Da’ am lipsit ultima luna, draguta.
AMU: Mersi mult. Eu ma gandesc ca-i O.K. totu’, da’ sa fiu si eu O.K., Ca EU iS iN URMa sI VREAU Sa FIU O.K.
SCM: S.C.M. ….. c-am fost plecat.
AMU: M-AM GaNDIT sI L-AM iNTREBAT PE sEFU’ sI MI-O ZIS Ca EsTI PRIN ZONa sI Sa TE SUN sI NO...
SCM: Am venit eu, m-am intors efectiv, efectiv din tari straine luni...
AMU: Da, da, da, atuncea l-am intrebat.
SCM: Ieri am bolit, ca eram bolnav si astazi am venit am venit pana la... pe-aicea prin sud pe unde mai am eu pravalii si vineri is acasa.
AMU: Bine, dragutule, deci cand ai chef si timp ma suni, eu is prin zona pana-n data de 16, dup-aia nu mai sunt......................................)
(AS: Da? Ai zis ca vii saptamana trecuta.
SCM: N-am zis ca vin saptamana trecuta. Ai zis tu ne vedem saptamana trecuta, da’ pan’ sa raspund ai inchis.
AS: Da?
SCM: Eu am venit, adica am fost in saptamana trecuta duminica acasa si te-am sunat, da’ aveai amandoua telefoanele inchise.
AS: Aha.
SCM: Am venit sambata, am stat un pic acasa si luni...
AS: Ne vedem maine? … Vineri, ne vedem vineri.
SCM: Esti vineri?
AS: Da, da, da. Da-mi un semnal.
SCM: Bine, te sun eu dimineata, da?...)
 Dupa aceste contacte telefonice, inculpatii A. S. si S.C.s-au intalnit in cursul zilei de 5 august 2011 la restaurantul T. din Cluj Napoca, intalnire surprinsa de activitatea de supraveghere operativa, ce a fost urmata de virarea in contul Cabinetului de avocatura A. M.U., a sumei de 19.880 lei din partea SC T.T..SRL (viramente din datele de 9 si 12 august 2011). Este de remarcat faptul ca, desi in contactele sale cu invinuita A. M., inculpatul S.C.M. ii spune acesteia ca o va cauta, intalnirile au loc in realitate numai cu inculpatul A. S. si, imediat dupa aceste intalniri, se fac plati in contul cabinetului avocatial.

             Analiza activitatii zilnice a invinuitei A. M.U., asa cum  rezulta ea din probatiunea dosarului, cu referire la interceptari si supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie – noiembrie 2011 cu autorizarea Curtii de Apel Cluj duce la concluzia clara ca aceasta nu a desfasurat nicio activitate specifica domeniului consultantei juridice. Se arata ca, pe parcursul a 4 luni de zile, invinuita a fost prezenta o singura data la cabinetul sau avocatial si doar pentru cateva minute la o discutie cu colega sa, avocat P. E. C.. De asemenea, invinuita A. M.U. nu a avut intalniri cu reprezentantii societatilor comerciale cu care are incheiate contracte de consultanta, cu exceptia momentelor de remitere a facturilor, intalnirile fiind fara exceptie la domiciliul sau si extrem de scurte, de ordinul minutelor.
De asemenea, din actele Cabinetului de avocatura al invinuitei A. M. rezulta ca, singurii „clienti” ai acesteia sunt societati comerciale aflate in relatii contractuale cu Primaria municipiului Cluj Napoca.
 Astfel, din fisa fiscala 394 depusa de invinuita A. M.U. la organele fiscale rezulta ca, in perioada 2008-2011, aceasta a incasat sume de bani de societatile: D. (societate care, in cursul anului 2010 a obtinut de la Primaria municipiului Cluj Napoca autorizatia de construire, in acest an fiind inaugurat un mare complex comercial al acestei firme), V. C.SRL Galati (dezvoltator imobiliar care a obtinut de la Primaria municipiului Cluj Napoca autorizatii de construire), A. C. (un alt dezvoltator imobiliar).

Se mai arata faptul ca, investigatiile efectuate in cauza au relevat ca utilizarea Cabinetului de avocatura al invinuitei A. M.U. a reprezentat o varianta noua utilizata de inculpatul A. S. pentru mascarea folosului ilicit. Anterior, acesta infiintase societatea comerciala T. SRL, cu sediul la domiciliul sau – …- avand ca unic asociat pe numitul S. V., tatal invinuitei A. M.U., societate la care invinuita avea calitatea de jurist. De remarcat este faptul ca, potrivit datelor financiare comunicate de societate la organele fiscale, singurii clienti ai firmei au fost societatile O. P Romania, SC C.  Romania SA, M.  F. P., firme care, in perioada 2008-2009 au virat, lunar, sume de bani in conturile societatii T.. Aceste plati, totalizand 200.000 lei, au coincis calendaristic, cu perioada in care au intrat pe piata clujeana, O. cu infiintarea a 4 statii de vanzare carburanti, iar C.  cu deschiderea primului hipermarket, pentru care au fost necesare eliberarea de avize si autorizatii din partea Primariei municipiului Cluj Napoca.

Toate aceste relatii vin sa intareasca suspiciunile de coruptie care exista in ce priveste modul de exercitare a functiei de catre inculpatul A. S., fiind cel putin bizar ca, marile societati care au intrat pe piata clujeana, O., C. , B., D., au avut brusc nevoie „de consultanta juridica” din partea sotiei primarului, invinuita A. M.U..

In contextul acestei lipse totale si vadite de activitate juridica, care sa stea la baza contractelor de consultanta, corelate cu faptul ca, societatile „platitoare”, F. si B. V., au incheiate contracte cu Primaria municipiului Cluj Napoca sau cu regii din subordinea acesteia, ca persoanele care administreaza respectivele societati au nevoie de contacte cu inculpatul A. S., pe care-l cauta, il acceseaza in conditii de conspirativitate minutios stabilita cu acesta, duc la concluzia ca, sumele de bani virate in conturi sunt, in realitate, obiect al infractiunilor de coruptie.

In sustinerea acuzatiei  se arata ca, masurile luate in cauza privind interceptarea convorbirilor telefonice si de supraveghere operativa, au condus la creionarea unui comportament al inculpatului A. S. care nu are nicio legatura cu functia detinuta de acesta, cu statutul sau de ales local intr-un municipiu de calibrul Clujului.

 Astfel punctual se  arata ca inculpatul A. S.:
-    utilizeaza un numar impresionant de aparate telefonice mobile, la care schimba cartelele cu mare frecventa, la domiciliul si biroul acestuia fiind identificate, cu ocazia perchezitiilor efectuate la data de 9 noiembrie 2011, un numar de  17 telefoane mobile;
-  stabileste intalniri conspirative cu invinuitii din dosar, care au loc in parking-ul Primariei municipiului Cluj Napoca, la etajul 5, locatie aflata in afara oricarui control al autoritatilor;
-   pentru emiterea ordinelor de incepere a lucrarilor de reabilitari de drumuri, solicita prezenta administratorului societatii K. (cea care realizeaza lucrarile in baza contractului incheiat cu Primaria Cluj Napoca) la domiciliul sau, intalniri la fel de conspirate;
-   se deplaseaza in vacante exotice impreuna cu oameni de afaceri care au in derulare contracte cu primaria, deplasari pe care incearca sa le ascunda, luand masuri de deplasare separata a lui fata de membrii familiei sale, cu avI.e diferite, fara bagaje, pentru a nu atrage atentia (ca de ex, vacanta din Dubai din perioada 20-25.10.2011 petrecuta cu familia invinuitului M. S., patronul E. SA, societate care deruleaza cu Primaria un contract incheiat in anul 2010 in valoare de 1.000.000 de euro);
-   se contacteaza si tine legatura cu unii oameni de afaceri, invinuiti si ei in acest dosar, numai pe anumite cartele telefonice, toti avand interese legate de Primaria  municipiului Cluj Napoca;
-   incearca, prin sotia sa, sa ascunda urmele faptelor ilicite;

Astfel,se subliniaza faptul ca, pentru contactele cu inculpatul S.C.M. si cu invinuitii din dosar (M. S. A., administrator al SC E. SA, B. M., administrator al K. SA), inculpatul A. S. foloseste cartele telefonice dedicate, in sensul ca, legaturile cu ei le tine doar prin acest mijloc de comunicare, iar invinuitii, la randul lor, comunica pe acele cartele numai cu inculpatul A. S.. Este evident ca, tot acest efort de conspirativitate, a fost facut tocmai pentru a ascunde natura relatiilor existente intre ei, si nu pentru ca cineva ar fi oripilat ca inculpatul se cunoaste cu invinuitii (doar toti au contracte in derulare cu primaria, deci este de presupus ca se cunosc) ci pentru ca, relatiile lor reale sunt cointeresate material, sunt esentialmente ilicite, iar ascunderea acestui ilicit s-a facut cu foarte multa minutiozitate. Daca activitatile lor ar fi unele oneste, transparente, este evident ca tot acest efort de ascundere nu ar mai avea loc. De altfel, discutiile telefonice purtate de inculpat si de invinuiti sunt graitoare sub aspectul modului in care, protejarea contactelor dintre ei este dusa la extrem, ei evitand sa intre in contact sub alta forma.Spre exemplu, in mod frecvent, inculpatul A. S. se foloseste de serviciile numitului P. L. pentru „upgradarea” telefonului sau, pentru schimbarea IMEI-ului acestuia, urmarind in mod evident sa nu poata fi interceptat.La fel, intr-una din discutiile sale, inculpatul S.C. tine sa-i precizeze unui cunoscut de-al sau ca el foloseste numai cartele telefonice preplatite, ca are mai multe telefoane, foloseste o cartela cateva zile dupa care o arunca, inlocuind-o.

Citeste AICI continuarea...