Continuare ...

Un loc si mai nepotrivit, dar deloc surprinzator pentru profilul infractional care dovedeste sa-l aiba inculpatul A. S., este fixarea unor intalniri pentru discutii, cu invinuiti din dosar, la etajul 5 al parking-ului primariei, locatie aflata in afara oricarui control al organelor judiciare, apreciata asadar ca extrem de sigura de catre inculpat, locatie perfecta pentru a purta discutii relativ la faptele ilicite in care este implicat. Ce alta natura pot sa aiba discutiile purtate la ceas de seara intr-o astfel de locatie, daca nu una totalmente ilicita. Acest gen de intalniri le are inculpatul A. S. cu invinuitul M. S., administrator al SC E. SA, evident, o alta societate care deruleaza contracte cu primaria municipiului Cluj Napoca.
       Cu acelasi   invinuit inculpatul A. S. a stabilit de altfel mai multe intalniri „cu caracter urgent”, la ore tarzii, in diverse parcari din municipiul Cluj Napoca. Urgenta era de fiecare data datorata unor acte de care invinuitul M.  S. avea nevoie la societatea sa si care trebuiau sa fie eliberate de primaria municipiului Cluj Napoca, sub „obladuirea” inculpatului A. S..
           Din interceptarile realizate in cauza rezulta faptul ca inculpatul A. S. si invinuita A. M. fac demersuri pentru a ascunde natura ilicita a foloaselor primite. Astfel, intr-o discutie purtata la data de 30 septembrie 2011 intre invinuita A. M. si colega sa, avocata P. E. C. (cele doua avand sediul cabinetului avocatial la aceeasi adresa), s-a  surprins ca invinuita ii solicita acesteia sa fie de acord sa declare, in caz de nevoie, ca a primit un anumit bun ca „onorariu de succes” si ca, neavand ce sa faca cu el si i l-a facut cadou invinuitei A. M..
   Se mai arata ca, dupa ce, la data de 1 noiembrie 2011, intr-o alta cauza a DNA ST Cluj (disjunsa din prezenta cauza), s-a luat masura arestului preventiv fata de inculpatul B.R. V., vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj, devenind astfel publica informatia ca, in aceeasi cauza este cercetata si D.A., intre inculpatii si invinuitii din prezenta cauza a survenit o stare de maxima agitatie, ce se regaseste in convorbirile dintre acestia.
Din contactele telefonice purtate in zilele de 1 si 2 noiembrie 2011 rezulta ca A. M.U. a convenit cu numita P. E. C., ca aceasta din urma sa-i redacteze niste documente (contracte) pe care sa le duca la anumite persoane, la indicatia expresa a invinuitei A. M..
„.......P. E. C.: Na tu puiule, eu ti-am pregatit dosa... eu ti-am pregatit contrac... mi-am pregatit... si-o pregatit fata asta dosare de sponsorizare, numa’ sa-mi spui  cand  sa ma duc si unde.
A. M.U.: Na bine las’ ca-ti spun eu.
P. E. C.: Sa ma programezi.
A. M.U.: Eu  te programez. Eu am dat biletelul si hartia si...............”
  in contextul acestor discutii, exista indicii ca, prin respectivele documente, invinuita A. M.U. incearca sa „acopere” urmele faptelor de coruptie si ca se foloseste de serviciile numitei P. E. pentru a evita contactul direct cu ceilalti invinuiti in dosar.  Pentru lamurirea acestor imprejurari, in cauza a fost ridicat calculatorul utilizat de numita P. E. C. in vederea perchezitionarii in sistem informatic.
Cu prilejul audierii sale, inculpatul A. S. a aratat ca nu doreste sa dea o declaratie la momentul aducerii la cunostinta a invinuirii, solicitand un termen pentru pregatirea apararii, aceeasi pozitie fiind adoptata si dupa inculparea sa, asa cum rezulta din actele procedurale de audiere.
Inculpatul S.C.M., audiat fiind, a aratat ca nu recunoaste invinuirea adusa, ca nu a solicitat nici un favor din partea inculpatului A. S. privitor la atributiile acestuia in cadrul Primariei Cluj Napoca si ca, sensul contractului de consultanta incheiat intre firma sa, T.T..C. si Cabinetul avocatial al invinutei A. M.U. este unul exclusiv juridic.
 Apararea formulata de inculpatul S.C.M.  se arata de catre parchet ca nu poate fi avuta in vedere, ea nefiind coroborata cu nici un alt mijoc de proba din cauza. Astfel, inculpatul nu a putut furniza nicio informatie legat de natura activitatilor juridice prestate de invinuita A. M.U., nici un reper privind ultima astfel de prestatie sau actele in care s-ar fi concretizat consultanta juridica. Mai mult, inculpatul a aratat ca, de executarea acestui contract s-a ocupat martora I. O., administrator imputernicit al societatii T.T..C., fiind de presupus ca aceasta cunoaste mai multe amanunte. Declaratia acestei martore, care a aratat ca nu exista nici un act de consiliere juridica din partea invinuitei A. M., invinuita pe care nu a intalnit-o niciodata, ea ocupandu-se exclusiv de plata facturilor aduse de inculpatul S.C., vine sa arate nesinceritatea acestui inculpat.
Exista probe si indicii temeinice ca inculpatii a savarsit infractiunile pentru care sunt cercetati penal si anume: declaratiile invinuitei D.A. – care a aratat ca, in virtutea relatiilor amicale pe care le-a avut de-a lungul anilor cu inculpatul A. S. a apelat la acesta ca, prin functia pe care o detine, sa o ajute in obtinerea contractului  de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj Napoca; de asemenea, invinuita a aratat ca, prin ajutorul dat de inculpatul A. S., care i-a facut legatura cu directorul RATUC, numitul N. L., a reusit sa castige licitatiile organizate pentru anii 2009-2010-2011, parcul auto astfel asigurat crescand considerabil, in sensul ca s-a dublat fata de anii anteriori. Finalmente, invinuita a aratat ca, pentru ajutorul pe care inculpatul A. S. i l-a dat, a convenit cu acesta si cu sotia acestuia, invinuita A. M.U., sa procedeze la incheierea unor contracte de consultanta juridica intre societatea sa si Cabinetul de avocatura al invinuitei, in baza carora sa poata vira sume de bani, modalitate prin care „s-a revansat” fata de ajutorul primit. invinuita a precizat ca, prin incheierea contractului nu s-a urmarit decat remiterea foloaselor, niciodata nefiind vorba de existenta unei prestatii juridice din partea invinuitei A. M.U.; convorbirile telefonice interceptate in cauza care surprind relatiile stranse si minutios ascunse dintre inculpatul A. S. si invinuitii din dosar, completate cu procesele verbale de supraveghere operativa, procesele verbale de consemnare a activitatii invinuitei A. M.U., actele contabile, contractele de consultanta, extrasele de cont, declaratiile 394.
          Din actele ridicate de la domiciliul inculpatului, de la sediul firmei de contabilitate si de la sediul Cabinetului de avocatura, rezulta fara dubiu faptul ca, relativ la contractele de consultanta incheiate invinuita A. M.U. nu a incheiat/redactat nici un act, de nicio natura. Mai mult, la sediul Cabinetului avocatial, perchezitionat la data de 9 noiembrie 2011, nu a fost identificat nici un document sau bun care sa apartina invinuitei A. M.. Practic s-a constatat ca la sediul cabinetului, in biroul acesteia, isi desfasoara activitatea alte doua avocate.
            Tot de la domiciliul inculpatului A. S., au fost ridicate 2 carduri de alimentare cu carburanti, emise pe numele SC R., o alta societate aflata in relatii contractuale cu Primaria municipiului Cluj Napoca pe servicii de salubrizare. Este de presupus ca, folosind aceste carduri, inculpatul alimenteaza autoturismul sau si al sotiei sale, contravaloarea carburantilor fiind platita din contul societatii pe numele careia cardul a fost emis. Aceste imprejurari, alaturi de celelalte fapte descrise, vor face obiectul investigatiilor viitoare.
          Raportat la aceasta stare de fapt  s-a apreciat de catre parchet ca sunt incidente prevederile art. 148 lit. b, c si f Cod proc. pen., existand date ca inculpatii incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului, ca pregatesc savarsirea de noi infractiuni, iar pentru faptele savarsite legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, existand probe ca lasarea lor  in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
      I. Astfel, in ceea ce il priveste pe inculpatul A. S., probatoriul cauzei arata ca, in coniventa cu sotia sa, invinuita A. M.U., inculpatul a incercat sa disimuleze actele de coruptie savarsite, prin crearea unei aparente de legalitate sub forma unor contracte de consultanta juridica, incercand astfel sa zadarniceasca aflarea adevarului. Conduita de disimulare, de incercare a ascunderii urmelor faptelor de coruptie, o regasim si in discutiile la care s-a facut referire anterior, cand, dupa luarea masurii arestarii vicepresedintelui Consiliului Judetean Cluj, inculpatul se credea vizat de eventuale cercetari penale si lua masuri suplimentare de prevedere.
  Este incident temeiul de arestare prevazut de art. 148 lit „c” Cod procedura penala, din probatoriul dosarului rezultand ca, la intelegere cu invinuita D.A., inculpatul A. S. pregatea savarsirea unei noi infractiuni, prin inlesnirea obtinerii de catre societatea acesteia, SC G. F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj Napoca pentru anul 2012, urmarind obtinerea in continuare de foloase necuvenite urmare a faptelor sale de coruptie si  doar interventia organelor de urmarire penala a reusit sa curme activitatea infractionala a inculpatului.
  in ce priveste pericolul social, ca temei de arestare, el este prezent si rezida din modul in care inculpatul a actionat, din lipsa de responsabilitate de care a dat dovada prin desconsiderarea a ceea ce inseamna actul de management al institutiei Primariei Municipiului Cluj Napoca, din scopul urmarit, respectiv, obtinerea unor sume insemnate de bani.
Folosind intr-un scop total neadecvat pozitia sa de primar al municipiului, inculpatul A. S. s-a prevalat de aceasta pentru obtinerea unor foloase materiale necuvenite, activitate in care s-a implicat, dupa cum rezulta din actele dosarului, pe intreaga perioada a functiei, pana in prezent.
in acest sens  se arata ca, in cauza se desfasoara acte de urmarire penala si acte premergatoare cu privire la numeroase alte fapte de coruptie in care inculpatul A. S. este implicat, iar fata de activitatea infractionala si modalitatea in care a actionat inculpatul, tinand seama de relatiile pe care si le-a creat in decursul anilor in mediul profesional face posibil ca lasarea sa in libertate sa ii descurajeze pe cei care au cunostinta despre acele fapte, in a oferi relatiile necesare organelor de ancheta.
         II. in ceea ce il  priveste pe inculpatul S.C.M.  se arata ca, probatoriul cauzei releva ca, in coniventa cu inculpatul A. S. si cu sotia acestuia, invinuita A. M.U., a incercat sa disimuleze actele de coruptie savarsite, prin crearea unei aparente de legalitate sub forma unor contracte de consultanta juridica, incercand astfel sa zadarniceasca aflarea adevarului.
         De asemenea, in cursul zilei de ieri, 9 noiembrie 2011, in contextul in care pe media au aparut date privind activitatile judiciare ce se derulau fata de inculpatul A. S., inculpatul S.C.M. a facut eforturi in a ascunde, de urgenta, informatii continute in calculatorul sau de la birou, luand masuri privind schimbarea hardului calculatorului sau stergerea datelor continute in acesta de catre o firma de IT. Aceste imprejurari rezulta din discutiile telefonice purtate de inculpat in cursul zilei de 9.11.2011, consemnate in procesul verbal de certificare din data de 10.11.2011, aflat la dosar.
  Se mai retine ca, din probatoriul dosarului rezulta date certe ca inculpatul S.C.M., prevalandu-se de buna relatie pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizatii si in beneficiul unor apropiati ai sai.  Aceste date rezulta din discutiile purtate de inculpat in perioada 17 septembrie - 10 octombrie 2011, cand ii promite numitului B. H. ca va interveni la A. S. pentru obtinerea de urgenta a unei autorizatii, interventie care a si facut-o la data de 10.10.2011.
  S–a retinut ca, din probatoriului dosarului rezulta incidenta temeiului de arestare prevazut de art. 148 lit „c” Cod procedura penala, ca inculpatul S.C.M. pregateste savarsirea unei noi infractiuni de coruptie, prin promisiunea ca va interveni la persoane cu functii de decizie pentru rezolvarea alocarii unor sume de bani pentru contracte la constructii de drumuri, in scopul obtinerii unor foloase necuvenite. Astfel, in cadrul discutiilor purtate la datele 25 si 28 august 2011 cu un cunoscut al sau, om de afaceri din judetul Arges, inculpatul S.C.M. ii promite acestuia ca va interveni la persoane din anturajul Guvernului Romaniei, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezerva al Guvernului, in favoarea unei societati de constructii de drumuri. Pentru aceasta interventie, inculpatul S.C.M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocata de la Guvern:
          „S.C.M.: Hai zi cumetre.
          B.: Fii atent cum e treaba, deci e totul OK, legal, frumos, e adresa facuta de prefect presedintelui Consiliului Judetean, intelegi? E lucrarea din 2009 la niste drumuri, cand au fost calamitatile alea, intelegi?
          S.C.M.: Da.
          B.: si de, oamenii au un milion de euro  de recuperat, si acuma, in prima transa, e facut scrisoarea de astia, ti-am zis...
          S.C.M.: De firma care o facut lucrarile?
          B.: Da, dar pe primarie, e facuta adresa pe primaria respectiva.  
          S.C.M.: Deci primaria o avut contract, firma respectiva cu primaria.
          B.: Da, deci nu apare firma, stii? Doar primaria apare.
          S.C.M.: Am inteles.
          B.: intelegi? si in prima transa ar fi vrut 500.000 euro, 540.000...
          S.C.M.: Stai putin, e foarte important cine trebuie sa plateasca banii astia. Primaria care trebuie sa-i primeasca de unde?
          B.: De la Guvern.
          S.C.M.: De la Guvern ce? De la Fondul de rezerva?
          B.: Da, Fondul de rezerva.
          S.C.M.: ala-i la dispozitia primului ministru.
          B.: Da, pai asta ti-am zis, ca ala merge...
          S.C.M.: si de ce nu-i da?
          B.: Pai se face o lista acuma, ca de aia e urgenta, cica se face o lista acuma in care sa se dea la mai multi si stii cum e, care intra pe lista. Asta ne trebuie.
          ……
          S.C.M.: Mai frate, iti spun sincer si sa nu ma intelegi gresit, dar suma e prea mica ca sa pot sa declansez o chestie de genul asta, ba, haide, dati-le la aia un milion de euro. intelegi? Adica eu am niste mecanisme prin care pot sa declansez o operatiune de genul asta, dar toate astea au niste costuri.
          B.: Pai normal ca oamenii...
          S.C.M.:  is oameni seriosi, daca  spun ajutati-ma si pe mine sa ia ala un milion ...pentru o suta de mii nu ma dau jos din pat.
          B.: Da, da, atunci da, prima transa e de 500 mii, urmatoarea e de 500, intelegi?
           S.C.M.: inteleg, de asta incerc sa-ti spun, ca sa ajungi acolo in preajma lu number one trebuie sa ajungi prin niste oameni care au si ei anumite valori, intelegi? si asta vine si spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O suta de mii? Sau 50 mii cum zici  tu? Pai pentru 50 mii nu ma dau jos din pat, frate.
          B.: Da.
          S.C.M.: Cam asa functioneaza. Adica afacerea trebuie sa fie suficient de interesanta ca sa-i ...
          B.: Dar normal, e normal. Deci nu e pe ochi frumosi.
          S.C.M.: Am inteles. Dar sunt niste costuri, asta incerc eu sa-ti explic tie, ca-s niste sume la care baietii care-i stiu eu, care pot sa influenteze chestia asta nu se deranjeaza.
          B.: Da, asta e.
          S.C.M.: Eu o sa pun o intrebare.
          B.: Pune-i o intrebare si zi care ar fi costul. Ca sa stim.
          S.C.M.: iti spun acuma, 10% e intotdeauna. asta-i costul.
          ………………………
          B.: Da, un 10% asta e, dar no, stiu eu, nu e o problema, dar problema............................”
      Se apreciaza de catre parchet ca pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat sa ofere un set minim de fapte si informatii care sa convinga un observator obiectiv (judecator) cu privire la existenta indiciilor temeinice ca s-a savarsit o infractiune. Acest aspect nu presupune ca autoritatile sa dispuna de probe suficiente pentru a formula acuzatii inca din momentul arestarii (cauzele Brogan si Murray c/a Regatului Unit).
          in prezenta cauza, probele administrate pana in acest moment procesual creeaza  cu suficienta putere rezonabilitatea comiterii de catre inculpatii A. S.  si S.C.M. a infractiunilor pentru care sunt cercetati. Se cunoaste ca, proclamand dreptul la libertate, scopul textelor din Codul de procedura penala roman cat si cel al art.5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului este asigurarea ca nici o persoana nu va fi lipsita de libertatea sa in mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Frantei).
        Protejarea libertatii individuale impotriva ingerintelor arbitrare ale autoritatilor nu trebuie sa stanjeneasca insa eforturile autoritatilor judiciare in administrarea probelor, desfasurarea procesului in bune conditii.
           in ceea ce priveste conditia pericolului concret pentru ordinea publica  se apreciaza  de catre parchet ca si aceasta este indeplinita si rezulta din analiza probelor de la dosar, dupa cum urmeaza: inculpatul A. S., in calitatea pe care o are, de persoana obligata sa vegheze la respectarea si aplicarea legii in institutiile administratiei publice, s-a folosit de functia sa pentru a obtine foloase materiale. La randul sau, inculpatul S.C.M., a profitat pe buna relatie avuta cu inculpatul A. S. pentru a urmari satisfacerea intereselor comerciale ale societatilor pe care le conduce, prin acte de coruptie exercitate la nivel inalt al administratiei locale, acesta relevand un comportament cu predispozitie infractionala vadita, prin prisma probelor la care     s-a facut referire.
          Starea de pericol pentru ordinea publica in cazul acestor inculpati presupune o rezonanta sociala a unor fapte grave, atat in randul comunitatii locale asupra careia si-au exercitat influenta negativa, dar si la nivelul intregii ordini sociale, intr-un context in care imaginea institutiilor statului este afectata de acuzatiile de coruptie tot mai frecvente, in legatura cu care se asteapta o reactie cat mai prompta si eficienta a organelor judiciare.
  Actiunea penala a fost pusa in miscare prin ordonantele procurorului din datele de 9 noiembrie 2011 si 10 noiembrie 2011.
  Inculpatul A. S. a fost retinut in baza ordonantei nr. 60/P/2011 din data de 9.11.2011 pentru 24 de ore cu incepere de la ora 20,50, iar inculpatul S.C.M. a fost retinut in baza ordonantei nr. 60/P/2011 din data de 10.11.2011 pentru 24 de ore cu incepere de la ora 00,30.
 Pentru toate aceste considerente, se solicita sa  se admita propunerea  de arestare preventiva si sa  se dispuna fata de inculpatii A. S. si S.C.M. luarea masurii arestului preventiv pentru o perioada de 29 de zile, cu incepere din data de azi, 10 noiembrie 2011.
  EXAMINaND  PROPUNEREA DE  ARESTARE  FORMULATa  DE CaTRE PARCHETUL DE PE LaNGa iNALTA CURTE DE CASAtIE sI JUSTITIE - DNA –SERVICIUL TERITORIAL CLUJ  PRIN PRISMA PROBELOR DE LA DOSAR  CURTEA  VA CONSTATA Ca ACEASTA ESTE FONDATA PENTRU URMaTOARELE CONSIDERENTE :
Inculpatul A. S.  este cercetat   in dosarul nr. 60 /P/2011 a  PARCHETUL DE PE LaNGa iNALTA CURTE DE CASAtIE sI JUSTITIE - DNA –SERVICIUL TERITORIAL CLUJ alaturi de inculpatul  S.C.M.  si invinuitii A. M.U. ,D.A.,  M. S. A., B. M. si  S. M..
Prin Rezolutia din data de 08.11.2011, ora 8,10 a PARCHETUL DE PE LaNGa iNALTA CURTE DE CASAtIE sI JUSTITIE - DNA –SERVICIUL TERITORIAL CLUJ (filele 469-475 dos. u.p. vol.I) in temeiul art. 228 alin 1 Cod procedura penala, s-a dispus inceperea urmaririi penale penale fata de numitii: A. S., primar al municipiului Cluj Napoca pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,( un numar de 8 acte materiale), A. M.U. , sotia acestuia, avocat in cadrul Baroului Cluj  pentru savarsirea infractiunii de complicitate la luare de mita in forma continuata, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 254 alin. 1 Cod penal, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal( un numar 5 acte materiale), D.A., asociat al SC G. F. Agentie de Asigurare S.R.L. Cluj Napoca, pentru savarsirea infractiunii de dare de mita in forma continuata prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, (3 acte materiale),S.C.M., administrator al SC C. de S. B. V. S.A pentru savarsirea infractiunii de dare de mita in forma continuata prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale),M. S. A., asociat al SC E. SRL Cluj Napoca  pentru savarsirea infractiunii de dare de mita prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000, B. M., asociat al SC K. G. C. S.R.L Bucuresti (… pentru savarsirea infractiunii de dare de mita prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 si S. M., asociat al S.C. C. A. A. I. E. SRL D., pentru savarsirea infractiunii de dare de mita, prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000.
in fapt s-a retinut ca :    
1. Pentru anii 2009, 2010 si 2011, primarul municipiului Cluj Napoca - A.  S. a dispus asigurarea intregului parc auto propriu, precum si autovehiculele din cadrul regiilor primariei (R.A.T.U.C., R.A.D.P., R.A.J.A.C.), prin incheierea unui contract cu acelasi agent de asigurari, S.C. G. F. A. de A. S.R.L. Cluj Napoca, reprezentata de faptuitoarea D.A..
in perioada imediat urmatoare de la incheierea primului contract, societatea G. F. a inceput sa plateasca, lunar sau aproape lunar, sume de bani, in contul Cabinetului de avocatura A. M.U.. Astfel, in perioada aprilie 2009–octombrie 2011, societatea a efectuat plati in valoare totala de 208.936 lei (echivalent a cca. 50.000 euro), aceasta prestatie avand la baza supraevaluarea  politelor de asigurare RCA si CASCO. Spre exemplu, prima de asigurare RCA a unui autoturism Dacia 1310 pentru anul 2011, se ridica, in medie, pe piata asigurarilor, la suma de 550 lei. in cazul unui autoturism identic, asigurat de Primaria municipiului Cluj Napoca, pentru anul 2011, prin societatea F., prima de asigurare se ridica la suma de 1.008 lei (desi plata este efectuata integral si in avans).
Esential este faptul ca, pentru aceste sume de bani, faptuitoarea A. M.U. nu a desfasurat nicio activitate juridica sau de alta natura, care sa justifice prestatiile financiare primite.
       2. in cursul anului 2010, Primaria municipiului Cluj Napoca a organizat licitatie pentru incheierea contractului de salubrizare a orasului. Societatea care si-a adjudecat contractul de concesionare a acestor servicii pentru partea de est a orasului, este S.C. C. de C. B. V. S.A., si administrata de faptuitorul S.C.M. (prin intermediul societatii T. T.C.S.R.L. Cluj Napoca),  care a si semnat cu primaria contractul la data de 28.07.2010, pentru o perioada de 8 ani.
Exact ca si in situatia mai sus expusa, in perioada anterioara si ulterioara semnarii contractului, in contul Cabinetului de avocatura A. M.U. au intrat, sistematic, sume de bani provenind de la reprezentantii acestei societati, fara nicio contraprestatie din partea faptuitoarei. Astfel, in perioada aprilie 2010–august 2011, in contul cabinetului de avocatura a intrat suma totala de 188.760 lei (echivalent a cca. 45.000 euro), platita de S.C. T. T.C.S.R.L. Cluj Napoca (persoana juridica ce are calitatea de administrator al S.C. C. de S. B. V. S.A.). in schimbul acestor sume de bani, societatea de salubrizare are asigurata, din partea faptuitorului A. S., derularea fara probleme a contractului incheiat cu Primaria Cluj Napoca.
            3. La data de 9 iunie 2010, societatea E. SA Cluj Napoca, reprezentata de faptuitorul M. S., a castigat o licitatie publica organizata de Primaria municipiului Cluj Napoca, avand ca obiect inchirierea unui numar de 300 de camere video de supraveghere a traficului rutier si a obiectivelor de interes ale municipiului. Contractul, incheiat pentru o perioada de 7 ani, se ridica la suma totala de 1.000.000 euro.
           De asemenea, numai in anul 2011, societatea E. SA a obtinut de la Primaria municipiului Cluj Napoca, cu sprijinul faptuitorului A. S.,  un numar de 11 autorizatii, avize, certificate de urbanism necesare in activitatea societatii.
   Actele premergatoare efectuate in cauza au stabilit ca, intre faptuitorii A. S. si M. S. exista relatii foarte apropiate, familiile acestora petrecand frecvent concediile impreuna, concedii care sunt achitate de catre faptuitorul M. S. personal sau prin intermediul societatii sale, E. SA. Astfel, din actele premergatoare efectuate in cauza a rezultat ca, in cursul lunii august 2011, familia A. S. a „beneficiat” din partea SC E. de o vacanta in Grecia petrecuta la vila din Halkidiki, apartinand faptuitorului M. S. (in perioada 16-27 august 2011), inclusiv contravaloarea biletelor de avion pe ruta Cluj – Bucuresti – Salonic si retur, cazare la Hotel H. in Bucuresti in noaptea de 16/17 august 2011;  in cursul lunii septembrie 2011, M. S. prin societatea sa a achitat faptuitorilor A. S. si A. M.U. contravaloarea unui weekend la Viena,  (in perioada 14-16 octombrie 2011), insemnand contravaloarea cazarii pentru 2 nopti in Austria;  in cursul lunii octombrie 2011, M. S. a mai achitat o vacanta pentru familia A. S. pe care acestia, impreuna cu copiii lor au petrecut-o in Dubai, in perioada 20-25 octombrie 2011, incluzand bilete de avion pe ruta Cluj Napoca - Bucuresti – Dubai si retur, cazare cu servicii complete. Valoarea celor trei vacante de care au beneficiat faptuitorii A. S. si A. M.U. se ridica la suma de aproximativ 5.000 euro, constand in bilete de avion, cazare, masa in strainatate.
     S-a mai retinut  ca, un alt folos material primit de faptuitorul A. S. a constat in plata contravalorii unei deplasari cu avionul la Bucuresti si cazare pentru datele de 1 si 2 august 2011, respectiv plata contravalorii biletului de avion pentru cei doi copii ai sai pe ruta Cluj Napoca – Bucuresti, precum si cazare pentru el si cei doi copii la hotel M. – Bucuresti in noaptea de 1/2  august 2011.
 Valoarea totala a folosului primit de A. S. pentru sine sau membrii familiei sale, constand in plata celor trei vacante de care au beneficiat, contravaloarea biletelor de avion, cazare cu servicii complete in tara si strainatate, este estimata la suma de 5.300 euro.
4. La debutul lunii martie 2010, Primaria municipiului Cluj Napoca a derulat licitatia pentru realizarea proiectului ,,Reparatie, intretinere, construire a drumurilor si proiectare pentru acestea, de pe raza municipiului Cluj Napoca”. Printre societatile inscrise la licitatie (14 in total), s-a aflat si S.C. K. G. C. S.R.L. Bucuresti, reprezentata de B. M. si C. L., societate care finalmente a fost declarata castigatoare.
  Exact in aceeasi perioada, potrivit listingului telefonic al numitei A. M.U., aceasta a avut numeroase contacte cu reprezentanti ai societatii K. G. C. S.R.L. (01.04–23.07.2010), cabinetul de avocatura A. M.U. fiind chiar „angajat” sa reprezinte interesele firmei in ce priveste relatia cu tertii, inclusiv cu Primaria municipiului Cluj Napoca.
  La data de 14.05.2010, comisia de licitatie a dispus atribuirea contractului catre S.C. K. G. C. S.R.L. (asociata cu S.C. Diferit S.R.L.), iar la data de 13.12.2010, contractul a fost semnat de ambele parti.
  intre foloasele primite de A. S. din partea reprezentantilor societatii K. G. C. SRL, a fost stabilita si achitarea contravalorii unui bilet de avion pe ruta Bucuresti – Targu Mures, la data de 15.05.2011, precum si doua nopti de cazare in Bucuresti, la Hotel M. (13/14 si 14/15 mai 2011), toate in valoare de aproximativ 350 euro.
  De asemenea, la data de 9 octombrie 2011, reprezentantii SC K., prin persoana numitei C.L., au achitat contravaloarea cumparaturilor realizate de faptuitoarea A. M.U. din magazine de imbracaminte/incaltaminte din I.M. Cluj Napoca, a carora valoare nu este inca stabilita.
5. in cursul anului 2011, Primaria municipiului Cluj Napoca, prin persoana faptuitorului A. S., a emis autorizatii de comercializare stradala a producatorilor agricoli. Din actele premergatoare efectuate in cauza rezulta ca, pentru emiterea acestor autorizatii, faptuitorul A. S. percepe ,,taxe” in bani si produse de la faptuitorul S. M., asociat al S.C. C. A. A. I. E. SRL D., jud. Dolj, liderul/reprezentantul producatorilor agricoli. Astfel, s-a stabilit ca acesta din urma colecteaza de la fiecare producator suma de 4.000 de euro pentru fiecare locatie pentru care i se aloca autorizatie, sumele colectate, alaturi de produse agricole, fiind remise lui A. S..
in acest sens,  se arata ca, la data de 16.06.2011, Primaria municipiului Cluj Napoca sub semnatura lui A. S., a eliberat, pentru anul 2011, un numar de 26 autorizatii de comercializare stradala (in principal pentru pepeni). inainte de emiterea acestor autorizatii, cat si in perioada urmatoare, faptuitorul S. M. l-a contactat pe A. S. telefonic, in repetate randuri si s-a deplasat la locuinta acestuia din ….. Suspiciunile privind existenta faptelor de coruptie sunt intarite de faptul ca ,,vizitele” lui S. M. sunt la ore foarte tarzii, intotdeauna in intervalul 23:30 – 24:30, noaptea, cand acesta intra cu masina proprie in curtea si garajul primarului, in timp ce primarul supravegheaza din masina sa, parcata pe strada, derularea ,,vizitei”. De asemenea, actele premergatoare efectuate in cauza au surprins deplasari nocturne ale faptuitorului A. S. la locatia unde faptuitorul S. M. comercializeaza in Cluj Napoca produse agricole (IRA), deplasari care au avut loc invariabil la ore foarte tarzii, spre miezul noptii. Astfel, A. S. l-a contactat pe S. M. in seara de 27.08.2011 la ora 23,22 dupa care i-a facut o vizita la locul unde acesta vindea marfa agricola, precum si in seara de 7.09.2011, la ora 23,09, discutie urmata de o alta vizita.
Din evaluarea sumelor colectate de catre faptuitorul S. M. raportat la numarul de autorizatii emise de Primaria Cluj Napoca numai pentru acest an ar rezulta suma de 50.000 euro remisa in acest context ilicit faptuitorului A. S..
Conform procesului verbal de perchezitie domiciliara efectuata la domiciliul invinuitilor A. S. si A. M.U. (f.141-145 din vol I dosar urmarire penala) rezulta ca a fost identificata suma de 10.000 euro si suma de 50.000 RON a carei provenienta a justificat-o inculpatul A. S. ca rezultat al economiilor sotiei iar cu ocazia audierii sale in instanta acesta a precizat ca, aceste sume de bani care au fost scoase din banca si urmau sa fie utilizate pentru efectuarea  deplasarii  sale in Germania in vederea efectuarii unor lucrari stomatologice precum si pentru plata impozitului ca urmare regularizarii impozitului pe  venit , de catre sotia sa. Tot de la domiciliul inculpatului A. S., au fost ridicate 2 carduri de alimentare cu carburanti, emise pe numele SC R., o alta societate aflata in relatii contractuale cu Primaria municipiului Cluj Napoca pe servicii de salubrizare, fiind  de presupus ca, folosind aceste carduri, inculpatul alimenteaza autoturismul sau si al sotiei sale, contravaloarea carburantilor fiind platita din contul societatii pe numele careia cardul a fost emis, ]ns[ aceste imprejurari, alaturi de celelalte fapte descrise, vor face obiectul investigatiilor viitoare.
Cu ocazia perchezitiei efectuata atat la domiciliul inculpatului A. S. , cat si  la biroul sau  din incinta Primariei Municipiului Cluj-Napoca a fost gasit un numar  total de 17 telefoane mobile personale , precum si mai multe cartele telefonice. (f.179-183 vol I dosar urmarire penala).

Citeste AICI continuarea...