Continuare...

Dupa aceste contacte telefonice, inculpatii A. S. si S.C.s-au intalnit in cursul zilei de 5 august 2011 la restaurantul T. din Cluj Napoca, intalnire surprinsa de activitatea de supraveghere operativa, ce a fost urmata de virarea in contul Cabinetului de avocatura A. M.U., a sumei de 19.880 lei din partea SC T.T..SRL (viramente din datele de 9 si 12 august 2011). Este de remarcat faptul ca, desi in contactele sale cu invinuita A. M., inculpatul S.C.M. ii spune acesteia ca o va cauta, intalnirile au loc in realitate numai cu inculpatul A. S. si, imediat dupa aceste intalniri, se fac plati in contul cabinetului avocatial.
           Analiza activitatii zilnice a invinuitei A. M.U., asa cum  rezulta ea din probatiunea dosarului, cu referire la interceptari si supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie – noiembrie 2011 cu autorizarea Curtii de Apel Cluj duce la concluzia clara ca aceasta nu a desfasurat nicio activitate specifica domeniului consultantei juridice. Astfel pe parcursul a 4 luni de zile, invinuita a fost prezenta o singura data la cabinetul sau avocatial si doar pentru cateva minute la o discutie cu colega sa, avocat P. E. C.. De asemenea, invinuita A. M.U. nu a avut intalniri cu reprezentantii societatilor comerciale cu care are incheiate contracte de consultanta, cu exceptia momentelor de remitere a facturilor, intalnirile fiind fara exceptie la domiciliul sau si extrem de scurte, de ordinul minutelor.
    Asadar desi nu efectua vreo activitate juridica  in schimb  invinuita discuta cu contabila  sa –G. E. despre sumele de bani  pe care le--a incasat si chiar  tinea personal o evidenta dupa cum rezulta din convorbirea telefonica din  ziua de 26.09.2011, la ora 12:49:41, redata mai jos:
(………………………………………………………………………………………………)
 A. M.U.  este contactata de G. E. (L.
 A. M.U.: Da?
G. E.: Ultima zi este 16.08.
A. M.U.: 16.08 ultima zi care-o avem, da?
G. E.: Da. si numarul 16. Deci 17...
A. M.U.: Deci urmeaza 17 incepand cu 16.08.
G. E.: Deci 17.08 sau 16, dac-ai mai avut operatiuni.
A. M.U.: 16.08 pe august si-n septembrie la zi, da, bine.
G. E.: Da.
A. M.U.: Sa te uiti un pic la tine, daca esti draguta...
G. E.: Da.
A. M.U.: Daca poti si esti cu ele-n fata.
G. E.: Imediat is cu ele-n fata. Da.
A. M.U.: Da, astept. Daca cumva is sumele pe august, sa mi le spui tu, eu le am notate, da’ vreau sa le verific. intelegi ce-ntreb.
G. E.: Da, da, da.
A. M.U.: Eu le am notate, mi-am facut calculul, mi-am facut totalul, da’ vreau sa le verific daca-s alea.
G. E.: Acuma, c-acuma intru-n birou...
A. M.U.: Astept.
G. E.: Ca prin telefon am vorbit. Ai ajuns? Ai ajuns la banca?
A. M.U.: Da, da’ stai linistita, ca nu-i nici o problema, ca uite-acuma am luat extrasele si eu le am in fata pe... stai ca m-am pus aici la masuta, stii?
G. E.: Da.
A. M.U.: Eu le am in fata, eu il am pe astalalt cu sfarsit de august, stii?
G. E.: Da.
A. M.U.: Pe mine ma intereseaza partea de  la inceput, de la intai pana in 16.
G. E.: si eu iti spun din 16... stai c-acuma am intrat in birou...
A. M.U.: Da’ nu te grabi, linistita, nu te agita. L., stai linistita.
G. E.: Da.
A. M.U.: Ca nu-i concurs. Am avut noroc, draga, ca nu era nimeni, de obicei ii coada aicea.
G. E.: Ua, da’ mare lucru.
A. M.U.: Mai ales aicea-n centru, tu-ti dai seama?
G. E.: Da. in centru esti?
A. M.U.: in centru aici langa Tribunal.
G. E.: Ai... stii ce ai, ai asa: in 1.08... sa-ti zic sumele?
A. M.U.: Zi-mi sumele, ca...
G. E.: 26.195...
A. M.U.: Numa’ un pic, stai sa-mi scot biletul si eu...
G. E.: Da, da, da.
A. M.U.: Stai, c-acuma nu mi-am scos eu biletul.
G. E.: Nu-i nimic.
A. M.U.: Acuma nu-s eu pregatita. Tu zi-mi-le numa’. Zi.
G. E.: Ai scos biletul?
A. M.U.: Am scos biletul, da.
G. E.: 26.195. Sa-ti zic si de la cine sau bifezi?
A. M.U.: Nu, nu, da’ sa-mi spui... tu spune-mi suma...
G. E.: 26.195...
A. M.U.: Deci 26.195, asta in intai august?
G. E.: Da.
A. M.U.: Da. Trebe’ sa-mi zici dup-aia fara TVA, stii, imi faci tu socoteala. Dup-aia?
G. E.: Da. in 9 august 5.000. ii factura din 1.07.
A. M.U.: Da.
G. E.: in 12 august... da’ tu pe august platesti acuma?
A. M.U.: Pai eu sunt in septembrie acuma.
G. E.: Da.
A. M.U.: stii? si eu platesc luna august, cu o luna in urma.
G. E.: A, da, da, da.
A. M.U.: stii ce zic? intelegi?
G. E.: stiu, stiu, deci cu o luna in urma. ti-am mai spus in 12 august...
A. M.U.: Mi-ai spus, deci mi-ai spus 26.195, mi-ai spus 5.000...
G. E.: si 14.880.
A. M.U.: Aia da.
G. E.: si eu atata am la mine.
A. M.U.: 880, da?
G. E.: Da.
A. M.U.: 880, da.
G. E.: 14.880.
A. M.U.: Asta ai tu la tine, da?
G. E.: Da, da.
A. M.U.: No, bun si eu am ceva? Stai sa vad.
G. E.: Sa vedem daca ai tu si sa facem calculul.
A. M.U.: si sa-mi faci socoteala, totalul si sa-mi scoti TVA-ul.
G. E.: Da, da, da.
A. M.U.: Apai eu nu stiu ce-am avut, eu am avut alte sume aicea tu, eu cred ca asta o luna care am platit-o deja. Eu am avut alte sume, bine ca n-am mers cu asta. Eu am altceva, nu stiu-s cu astea.
G. E.: Ce sume ai, sa ne uitam pe iulie?
A. M.U.: Eu am... te uiti? Eu am 15.407...
G. E.: Ne uitam pe iulie.
A. M.U.: Uita-te sa vad, ca le-am platit? Da’ le-am platit sigur. Nu-s normala nici eu, ca nu mi-am scris luna.
G. E.: Ne uitam pe iulie ce ai. Ce sume ai pe iulie?
A. M.U.: Stai sa termin... vrei sa terminam cu astea sau ne uitam pe iulie?
G. E.: Hai sa terminam cu astea si pe urma... ai un 5.000 pe iulie, ai... toata luna iulie. 14.880 ai de pe iulie, 5.000 si... si-atata ai avut.
A. M.U.: Da’ oare unde am eu 15.407 si 10.788?
G. E.: 15.000 o fi fara TVA.
A. M.U.: Nu, ala-i fara TVA ii 12.425...
G. E.: 12.425, ne uitam la facturi.
A. M.U.: Am 12.400... eu asa-mi amintesc, am 4 sume. 12.425, 8.700, 4.032,26 si 12.000. Ce dracu-i...
G. E.: E alta luna? 15.407 ai zis una?
A. M.U.: Da, o factura, da.
G. E.: ii din 30.07. 10.788 din 14.07 si 9.880 din 1.07, deci era luna iulie.
A. M.U.: Deci asta-i luna iulie inseamna?
G. E.: Da, da’ nu ti-s incasate.
A. M.U.: Nu mi-s incasate, nu?
G. E.: Nu ti-s incasate.
A. M.U.: Aaaaaa, stiu ce-am facut! Vai, ce proasta is! Stai, ca mi-am amintit, L.. stii ce-am facut? Vai, nu mi-s incasate. stii ce-am facut? Mi-am amintit. Vezi, o trecut timpul. Mi le-am notat eu cand am facut facturile sumele fara TVA.
G. E.: Ca sa stii, da.
A. M.U.: Ca sa stiu, da’ nu mi-s incasate. Deci aia-i, nu mi-s incasate deci, asa-i? Nu.
G. E.: si 26.195 ii suma la 10.700, la factura din 14.07 si 30.07.
A. M.U.: Am inteles.
G. E.: Acuma ti-s incasate in 1 august.
A. M.U.: Da, ai zis 1, 12 si nu mai stiu cat, alea 3.
G. E.: 5.000 in 9 august si 14.880 in 12 august.
A. M.U.: Bun, eu din 16 august nu mai am nimic aici la mine.
G. E.: Nu mai ai nimic, atunci sa scot valoarea...
A. M.U.: Deci poti sa-mi faci... Te rog.
G. E.: Fara TVA.
A. M.U.: Sa-mi faci totalul si sa-mi scoti valoarea fara TVA, sa mi-o dictezi si aia-i tot.
G. E.: Da, de la total.
A. M.U.: Ioi, ce figura is, doamne.
G. E.: Trece timpul.
A. M.U.: O trecut timpul si eu... cand vin la tine stii ce trebe’ sa fac? Sa facem o... sa vad ce nu-i incasat, trebe’ sa ne uitam un pic impreuna.
G. E.: Da.
A. M.U.: Sa vedem, sa trag un pic de urechi, ca vad ca nu mi-s incasate unele si nu-mi convine.
G. E.: Mi se pare normal.
A. M.U.: Nu?
G. E.: Stai sa iau ceva de scris.
A. M.U.: Da, da, da, astept, stai linistita. Vai, ce bine ca te-am sunat, vezi?
G. E.: Pai trebuie de fiecare data.
A. M.U.: Mai bine verifici, vezi?
G. E.: Ai ceva de scris?
A. M.U.: Da.
G. E.: 37...
A. M.U.: Cat?
G. E.: 37.157, 26.
A. M.U.: 36...
G. E.: 7, dupa 6.
A. M.U.: 37 ai zis?
G. E.: Da. 157, 26. Da’ cred ca numa’ 157 trebuie sa raportezi.
A. M.U.: Nu, ca eu pun de obicei si virgula.
G. E.: Pui si virgula? Atunci 37.157,26.
A. M.U.: Deci 37.157, 26, da?
G. E.: Da, da.
A. M.U.: No, bine, draga mea.
G. E.: Maine definitivez un control, miercuri poti sa vii, miercuri dimineata cu documentele? Ca maine nu stiu cat... sau daca vii maine la prima ora, ca la 10 trebuie sa fiu la control.
A. M.U.: Mai bine miercuri, daca nu te deranjeaza.
G. E.: Ca sa nu ne stresam. Nu ma deranjeaza.
A. M.U.: Bine, bine.
G. E.: Nu te mai sun. Sau sa te sun miercuri dimineata sa-ti amintesc?
A. M.U.: Pai nu.
G. E.: Ramane pe miercuri dimineata.
A. M.U.: Da’ sigur.
G. E.: Bine, o zi buna.
A. M.U.: Mersi. Te pup. Mersi.
G. E.: si eu. Servus.
A. M.U.: Pusi, pa, pa, pa.
    De asemenea, din actele Cabinetului de avocatura al invinuitei A. M. rezulta ca, singurii „clienti” ai acesteia sunt societati comerciale aflate in relatii contractuale cu Primaria municipiului Cluj Napoca.
 Astfel, din fisa fiscala 394 depusa de invinuita A. M.U. la organele fiscale rezulta ca, in perioada 2008-2011, aceasta a incasat sume de bani de societatile: D. (societate care, in cursul anului 2010 a obtinut de la Primaria municipiului Cluj Napoca autorizatia de construire, in acest an fiind inaugurat un mare complex comercial al acestei firme), V. C.SRL Galati (dezvoltator imobiliar care a obtinut de la Primaria municipiului Cluj Napoca autorizatii de construire), A.C. (un alt dezvoltator imobiliar).
          Investigatiile efectuate in cauza au relevat ca utilizarea Cabinetului de avocatura al invinuitei A. M.U. a reprezentat o varianta noua utilizata de inculpatul A. S. pentru mascarea folosului ilicit. Anterior, acesta infiintase societatea comerciala T. SRL, cu sediul la domiciliul sau – ….- avand ca unic asociat pe numitul S. V., tatal invinuitei A. M.U., societate la care invinuita avea calitatea de jurist. De remarcat este faptul ca, potrivit datelor financiare comunicate de societate la organele fiscale, singurii clienti ai firmei au fost societatile O. P Romania, SC C.  Romania SA, M.  F. P., firme care, in perioada 2008-2009 au virat, lunar, sume de bani in conturile societatii T.. Aceste plati, totalizand 200.000 lei, au coincis calendaristic, cu perioada in care au intrat pe piata clujeana, O. cu infiintarea a 4 statii de vanzare carburanti, iar C.  cu deschiderea primului hipermarket, pentru care au fost necesare eliberarea de avize si autorizatii din partea Primariei municipiului Cluj Napoca.
 Cu ocazia continuarii efectuarii  urmaririi penale in acest context exista posibilitatea ca procurorul sa se sesizeze si cu privire la comiterea infractiunii de conflict de interese prev. si ped. 253 indice 1 C.p., existand indicii si probe in acest sens.
         De asemenea  din interceptarile realizate in cauza rezulta faptul ca inculpatul A. S. si invinuita A. M. fac demersuri pentru a ascunde natura ilicita a foloaselor primite. Astfel, intr-o discutie purtata la data de 30 septembrie 2011 intre invinuita A. M. si colega sa, avocata P. E. C. (cele doua avand sediul cabinetului avocatial la aceeasi adresa), s-a  surprins ca invinuita ii solicita acesteia sa fie de acord sa declare, in caz de nevoie, ca a primit un anumit bun ca „onorariu de succes” si ca, neavand ce sa faca cu el si i l-a facut cadou invinuitei A. M..
 La data de 1 noiembrie 2011, intr-o alta cauza a DNA ST Cluj (disjunsa din prezenta cauza), s-a luat masura arestului preventiv fata de inculpatul B.R. V., vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj, devenind astfel publica informatia ca, in aceeasi cauza este cercetata si D.A.
Din contactele telefonice purtate in zilele de 1 si 2 noiembrie 2011 rezulta ca A. M.U. a convenit cu numita P. E. C., ca aceasta din urma sa-i redacteze niste documente (contracte) pe care sa le duca la anumite persoane, la indicatia expresa a invinuitei A. M..
„.......P. E. C.: Na tu puiule, eu ti-am pregatit dosa... eu ti-am pregatit contrac... mi-am pregatit... si-o pregatit fata asta dosare de sponsorizare, numa’ sa-mi spui  cand  sa ma duc si unde.
A. M.U.: Na bine las’ ca-ti spun eu.
P. E. C.: Sa ma programezi.
A. M.U.: Eu  te programez. Eu am dat biletelul si hartia si...............”
De asemenea, desi inculpatul A. S. si invinuitul M. S. isi petreceau cu familiile  concediile sau timpul liber impreuna, totusi  stabileau  sa se intalneasca la ore tarzii din noapte in incinta  parking-ului Primariei Cluj –Napoca, la etajul 5, etaj care nu este prevazut cu sistem de supraveghere video, asa cum rezulta  din interceptarea convorbirile telefonice si a proceselor verbale de supraveghere operativa, aflate la dosarul cauzei.
invinuitul B.M., patronul firmei S.C. K. G. C. SRL il vizita de asemenea pe inculpatul A. S. la domiciul acestuia , asa cum rezulta procese verbale de supraveghere operativa, fotografii depuse la dosar in acest sens, precum  si interceptari telefonice, mai mult ii punea la dispozitie si pe soferul sau numitul D. pentru ca sa il transporte pe inculpatul A. S.  in diverse locuri, (cu titlu exemplificativ sa isi cumpere pantofi inculpatul de la un anume magazin asa cum rezulta din  procesul – verbal de redare al convorbirilor).
Nu este lipsit de relevanta ca pentru contactele cu inculpatul S.C.M. si cu invinuitii din dosar, respectiv M. S. A., administrator al SC E. SA, B. M., administrator al K. SA, inculpatul A. S. foloseste cartele telefonice dedicate, in sensul ca, legaturile cu ei le tine doar prin acest mijloc de comunicare, iar invinuitii, la randul lor, comunica pe acele cartele numai cu inculpatul A. S..
Conduita de disimulare, de incercare a ascunderii urmelor faptelor de coruptie, rezulta  si din continutul  discutiilor la care s-a facut referire anterior, cand, dupa luarea masurii arestarii vicepresedintelui Consiliului Judetean Cluj, R. B., inculpatul A. S.  se credea vizat de eventuale cercetari penale si si- a  luat masuri suplimentare de prevedere.
         De asemenea, in mod frecvent, inculpatul A. S. se foloseste de serviciile numitului P. L. pentru „upgradarea” telefonului sau, pentru schimbarea IMEI-ului acestuia, urmarind in mod evident sa nu poata fi interceptat.
Toate aceste aspecte conduc fara echivoc la  conturarea unor elemente de  clandestinitatea, ascundere, disimulare specifice comiterii infractiunilor  de coruptie si tocmai in acest scop pentru depistare  se folosesc tehnici speciale de investigare, inclusiv de supraveghere operativa .
 Calitatea functiei de primar al Clujului implicit confera si notorietate publica astfel ca, totodata aceasta functie i-a permis si i-a facilitat sa intre in contact cu mai multe persoane din diverse medii, inclusiv de afaceri, asa cum s-a aratat mai sus, astfel ca lasarea sa in libertate poate avea consecinta pericolului influentarii acestor persoane, precum si a altora , in ipoteza solicitarii lor in calitate de martori in sensul descurajarii acestora de a oferi relatiile necesare organelor judiciare.
 Ca atare,  este incident  cazul de arestare prev . de art. 148 lit b) C.p.p. fata  de inculpatul A. S. .
B. Este incident si art. 148 lit c Cod procedura penala in sensul ca exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni.
Astfel  in baza unei  intelegeri prealabile  cu invinuita D.A., inculpatul A. S. pregatea savarsirea unei noi infractiuni, prin inlesnirea obtinerii de catre societatea acesteia, SC G. F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj Napoca pentru anul 2012, astfel inculpatul i-a spus telefonic invinuitei  „ca totul va fi ok, vom merge in continuare ca si pana acum”, desi inculpatul a declarat in fata instantei ca avea discutii cu aceasta doar pe teme de sanatate sau in legatura cu activitatile copiilor, aspecte ce rezulta din convorbirile telefonice si procesele –verbale de supraveghere operativa.
Prin prisma activitatii infractionale pentru care este cercetat inculpatul A. S. in prezentul dosar, aceste aspecte mentionate mai sus releva riscul comiterii de noi infractiuni de luare de mita similare cu cele desfasurate de catre acesta avand in vedere si durata de timp care a trecut de la demararea activitatii  sale infractionale (2009, deci de circa 2 ani).
C. Subzista si conditiile reglementate de art. 148 lit f Cod procedura penala, ce implica indeplinirea cumulativa a doua conditii, astfel ca  fapta  pentru care este cercetat inculpatul  A. S., respectiv  cea de  luare de mita in forma continuata prevede pedeapsa  inchisorii mai mare de 4 ani, ( limitele de pedeapsa fiind intre 3 si 15 ani de inchisoare), iar lasarea sa in libertate ar prezenta  un pericol concret pentru ordinea publica, pericol care rezida din natura si gravitatea infractiunilor comise, urmarile acestora si rezonanta sociala negativa produsa in comunitate.
Desi pericolul pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social - ca trasatura esentiala a infractiunii - totusi acestea prezinta puncte de interferenta astfel ca practica judiciara a conturat punctul de vedere majoritar ca pericolul concret pentru ordinea publica se apreciaza atat in raport de datele referitoare la persoana inculpatului cat si de datele referitoare la fapta, adica natura si gravitatea infractiunii comise si rezonanta sociala negativa produsa in comunitate ca urmare a savarsirii acesteia.
Ca urmare a derularii activitatii infractionale a inculpatului  A. S. in virtutea functiei publice pe care o detine , cea de primar  al  municipiului Cluj-Napoca un important oras din Romania  s-a adus atingere implicit nu numai imaginii institutiei pe care acesta o conduce  si o reprezinta, ci si o perturbare a activitatii Primariei, existand  indicii si probe temeinice - care deja au fost mentionate ca aceste activitati nu s-au derulat in concordanta cu dispozitiile legale in speta, incheierea si derularea unor contracte de  licitatii.
 Mai mult, pentru obtinerea unor  asemenea  contracte  s-a recurs la remiterea ilegala catre inculpatul A. S. prin intermediul firmei de avocatura al sotiei sale  a unor sume de bani, in speta  suma totala de 95.000 de euro, ceea ce denota un pericol social concret sporit  care  pericliteaza  negativ in mod evident derularea raporturilor juridice si sociale, incalcand drepturile si libertatile cetatenilor din municipiul Cluj-Napoca , si care genereaza in final o grava perturbare a ordinii publice , fiind deci indeplinita cerinta atat a textului art. 148 lit. f C.p.p.  cat si a jurisprudentei CEDO in  acest sens. ( Letellier contra Frantei ).
Nu se poate face abstractie nici de forma continuata a comiterii faptei, iar etapa investigativa desfasurata pe durata unui  anumit interval  de timp,  deriva din chiar faptul ca era necesar in prealabil sa se obtina informatii care ulterior sa conduca la obtinerea probelor utile pertinente si concludente  pentru dovedirea comiterii infractiunii de luare de mita prin raportare si la modalitatea ingenioasa la care a recurs inculpatul  A.  S. , adica prin excluderea sa directa de a participa la remiterea sumelor de bani de la cei doi invinuiti, in speta, D. A.  si S.C.M. prin disimularea unei activitati aparent legale concretizata prin incheierea unor contracte de consultanta prin intermediul cabinetului de avocatura al sotiei  sale in calitate de avocat in cadrul Baroului Cluj si firmele invinuitilor A. si S., exploatand totodata si faptul ca avocatura este o profesia liberala, fara restrictii privind castigurile realizate de catre un avocat, deci de a nu  provoca nici macar o simpla banuiala.
Pe de alta parte luarea unei masuri are si un scop preventiv in sensul de descuraja alte persoane cu functii publice similare de a comite fapte de coruptie.
Referitor la existenta unor circumstante  sau imprejurari de natura sa se rasfranga asupra situatie juridice a inculpatului respectiv absenta antecedentelor penale, conduita procesuala adoptata, situatia sa profesionala, sociala si familiala, urmeaza sa fie relevante intr-un moment procesual ulterior.
De asemenea, sustinerea nevinovatiei de catre inculpatul A. S.  nu constituie un element determinant si suficient pentru respingerea propunerii de arestare, acesta beneficiind de prezumtia de nevinovatie in virtutea art. 5 2 Cod procedura penala pana la ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare.
 De altfel ,asa cum iCCJ s-a pronuntat prin dec.pen.nr.4284-2009, in cursul procesului penal, forta prezumtiei de nevinovatie scade sau creste in functie de probatoriul efectuat, ajungand in final, la stadiul de certitudine a nevinovatiei sau, dimpotriva, la negarea sa completa, iar art. 5 lit, c) din CEDO, conditioneaza legalitatea privarii de libertate de existenta unor motive verosimile, temeinice, ca s-a savarsit  sau ca se va savarsi o infractiune sau autorul va fugi dupa savarsirea unei infractiuni.
Chiar daca in aparare nu s-a solicitat in mod expres  luarea  unei alte masuri preventive cum ar fi obligarea de a nu parasi tara sau localitatea conform art 145 indice 1 ,  C.p.p., respectiv art. 145 c.p.p., Curtea  are obligatia de a analiza si aceste doua masuri alternative la arestare  pentru a nu se eluda jurisprudenta CEDO in acest sens, chiar intr-o faza preliminara  a procesului penal, ( cauza Khudoyorov contra Rusiei , hotararea 6847/02/08.11.2005), deoarece art.5 din CEDO prevede nu numai dreptul de a fi judecat intr-un interval rezonabil ci si de a fi eliberat in cursul procesului, ci si ca eliberarea poate fi conditionata de existenta unor garantii ca acuzatul se va prezenta la proces (cauza Sualaoja contra Estoniei hot. 55939/00/15.12.2005, Jblonski contra Poloniei , hot. 33492 96/21.11.2000).
Pana in acest moment inculpatul nu a precizat care ar fi garantiile de care s-ar putea prevala ca ii poate asigura prezenta la procesul penal,  proces care se afla in faza de urmarire penala.
Cu ocazia audierii sale in fata instantei inculpatul A. S. a declarat ca, in cursul zilei de joi (10 noiembrie 2011) cand s-a solutionat propunerea de arestare preventiva, urma sa se deplaseze in Germania pentru a beneficia de servicii medicale stomatologice, deci exista riscul parasirii tarii si implicit si riscul ca inculpatul nu se va mai  prezenta la cercetarile penale in derulare.
De asemenea, cum s-a mentionat deja cu ocazia analizarii temeiului de arestare prev de art. 148 lit b Cod procedura penala, exista riscul de a influenta partile din dosar sau martorii pentru considerentele expuse deja la punctul I lit. A si care nu se mai impun a fi reiterate.
Pe de alta parte, dispozitiile art. 145 Cod procedura penala sau dispozitiile art. 145 ind.1 Cod procedura penala, dupa caz, prevad  ca  obligatie facultativa ca inculpatul sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapta, martori, experti, ori alte persoane stabilite de organul judiciar si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect, deci de obicei cu persoanele implicate in derularea procesului penal. Ar fi chiar paradoxal ca inculpatului A. S. sa i se interzica sa ia  legatura cu sotia sa in mod direct sau indirect avand in vedere ca acestia au domiciliul comun si ar fi si greu de verificat indeplinirea unei asemenea obligatii pentru ca s-ar incalca atat relatiile de familie cat si dreptul de intimitate al persoanei.
Ca atare, luarea fata de inculpatul A. S. a masurii obligarii de a nu parasi tara sau localitatea sunt excluse nefiind indeplinite conditiile in acest sens.
 in concluzie, Curtea va constata ca propunerea  parchetului este fondata pentru toate cele  temeiuri de arestare, tocmai pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal.
II. Referitor la incidenta temeiurilor de arestare  in privinta inculpatului  S.C.M., Curtea va retine urmatoarele:
            Ca si in cazul inculpatului A. S. si in privinta inculpatului S.C.M. pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat sa ofere un set minim de fapte si informatii care sa convinga un observator obiectiv (judecator) cu privire la existenta indiciilor temeinice ca s-a savarsit o infractiune. Acest aspect nu presupune ca autoritatile sa dispuna de probe suficiente pentru a formula acuzatii inca din momentul arestarii (cauzele Brogan si Murray c/a Regatului Unit) tocmai scopul  ca nici o persoana  sa nu  fie lipsita de libertatea sa in mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Frantei).
   Arestarea preventiva a inculpatului  S. C.  se circumscrie disp art. 143 Cod procedura penala , adica exista indicii si probe ca acesta a savarsit  o fapta in forma continuata, prevazuta de legea penala fundamentate pe procesele–verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate in baza autorizatilor emise de catre judecator (filele 225-251, filele 253-292, filele 293-434 dosar urmarire penala vol III), procesele verbale de supraveghere operativa a inculpatului S.C.(fila 64-74 vol II dosar urmarire penala), declaratia invinuitei A. M.( fila 69 dosar urmarire penala) declaratia inculpatului A. S.( filele 25-27 dosar nr. 1502/33/2011, filele 18-20 vol I dosar urmarire penala), declaratiile inculpatului S.C.M. (filele 44-52, vol I dosar urmarire penala filele 28-30 din dosar nr.1502/33/2011), declaratiile martorei I. O., (filele 126-127) procesele-verbale de perchezitie (perchezitii efectuate in baza autorizatiilor emise de catre judecator)( filele 141-145 vol II dosar urmarire penala , filele 165-170 din acelasi volum de urmarire penala, filele 185-187, filele 200-204, filele 221- 230) si planse fotografice (f.148-165 vol II dosar urmarire penala, filele 179-183) contractul de prestari de servicii de salubrizare nr. 5515A din data de 28.10.2010 incheiat intre C. de S. B.-V. SA si Municipiul Cluj-Napoca (filele 281-286, vol I dosar urmarire penala), autorizatie de functionare emisa de Municipiul Cluj-Napoca la data de 8 octombrie 2010 pentru C. de S. B.-V. SA (fila 293), hotararea emisa de Consiliul Local al Municipiului Cluj emisa la data de 30 noiembrie 2010 privind exclusivitatea prestarii serviciilor de salubrizare menajera pe raza municipiului Cluj de catre SC R. Grup SRL pe sectorul 1 si respectiv C. de S. B.-V. SA pe sectorul 2 (fila 294 vol I dosar urmarire penala), acte si caietul de sarcini, ce au fost depuse cu ocazia organizarii licitatiei pentru stabilirea conditiilor de desfasurare a activitatilor specifice serviciului de salubrizare pentru Municipiul Cluj-Napoca (filele 292-417 vol I dosar urmarire penala), contracte de asistenta juridice incheiate intre cabinetul de avocatura al invinuitei A. M.si diferite firme (filele 241-251 vol I dosar urmarire penala.
          Aceste  indicii si probe  contureaza fara echivoc   starea de fapt retinuta de catre procuror  si in privinta inculpatului S.C. M. si care a fost expusa mai sus.
Potrivit art. 148 alin 1 Cod procedura penala masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata daca sunt intrunite prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile reglementate de art. 148 Cod procedura penala.
A. Art. 148  lit. b Cod procedura penala  prevede   existenta datelor ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca in mod direct  sau indirect aflarea adevarului prin  influentarea unei parti , a unui martor sau expert ori prin distrugerea si alterarea  mijloacelor de proba .
Din  cuprinsul dosarului  nr.60/P/2011 rezulta ca inculpatul S.C.M.  este cercetat impreuna cu inculpatul A. S. , invinuita A. M. U. , invinuitul M. S., invinita A. D.si invinuitul B. M..
          Inculpatul S.C.M.  impreuna  cu inculpatul A. S. si cu sotia acestuia, invinuita A. M.U., a incercat sa disimuleze actele de coruptie savarsite, in speta infractiunea de dare de mita, prin crearea unei aparente de legalitate sub forma unor contracte de consultanta juridica, incercand astfel sa zadarniceasca aflarea adevarului.
Astfel, inculpatul A. S. a disimulat comiterea  actelor de coruptie , respectiv de luare de mita, in perioada 2009-2011, printr-o metoda ingenioasa al carei scop era crearea unei aparente de legalitate  prin incheierea unor contracte de consultanta juridica  intre cabinetul de avocatura al sotiei sale  invinuita a A. M. U. care nu desfasura nicio activitate juridica si diferite societati comerciale, inclusiv S.C. Compania de Salubrizare B. V. S.A.  administrata de inculpatul S.C.M.,  care derulau sau urmau sa deruleze diverse contracte cu Primaria municipiului Cluj –Napoca sau sa beneficieze de diverse servicii cum ar fi eliberarea autorizatiilor de constructie, avize,eliberarea de documente , inculpatul redirectionandu-i in acest sens in schimbul facilitarii   servicii de care  acestea aveau nevoie.
in acest sens   sunt relevante atat actele care au fost ridicate  cu ocazia efectuarii perchezitiilor de la domiciliul inculpatului A. S.  si a invinuitei A.  M. de la cabinetul de avocatura al acesteia, de la societatea care se ocupa de contabilitatea  cabinetului de avocatura mentionat,de la biroul inculpatului A. S. de la  primarie, declaratia martorei I. O., procesele verbale de supraghere operativa,  extrasele de cont, declaratia 394, declaratia inculpatului S.C. M. declaratia inculpatului A. S.  si din procesele–verbale ce  redau convorbirilor telefonice dupa cum urmeaza :
Inculpatul A. S., desi a declarat in fata instantei ca nu avea cunostinta de contractele de consultanta juridica incheiate de sotia sa, ca a aflat de existenta lor abia cu prilejul perchezitiei din data de 9 noiembrie 2011 si invinuirii sale, din actele de urmarire penala rezulta ca acesta era cel care intermedia si determina platile catre cabinetul de avocatura al sotiei sale.
Astfel, din discutiile telefonice purtate intre  cei doi inculpati la datele de 2-5 august 2011,  rezulta ca, inculpatul A. S.  ii cere explicatii inculpatului S.C.pentru ca „nu s-a prezentat la intalnire”, reactia imediata a inculpatului S.C., a fost aceea de a efectua , succesiv, doua plati catre Cabinetul de avocatura A. M.(in datele de 5 si 12 august 2011.
 Din actele dosarului mai rezulta ca, la aceeasi data, contactandu-l telefonic pe inculpatul S.C.M., invinuita A. M. ii precizeaza acestuia ca „i-a spus seful ca e in zona si sa-l caute”, referirea fiind la inculpatul A. S., cel cu care S.C.tocmai avusese contactul telefonic.
De asemenea o alta transa de plata, cea din luna septembrie 2011, s-a efectuat  tot intr-un context determinat de inculpatul A. S.. Astfel, la data de 15 septembrie 2011, inculpatul S.C.este anuntat de o angajata a SC B. V. despre faptul ca, desi au depus la Primaria Cluj Napoca documentele necesare pentru obtinerea unei recomandari necesare in activitatea societatii, inculpatul A. S. e refuzat semnarea actului. Afland aceasta imprejurare, inculpatul S.A cerut angajatei sa-l lase pe el sa se ocupe de problema a doua zi, cand s-a deplasat mai intai la domiciliului invinuitei A. M., a efectuat o plata bancara a transei de plata aferente lunii septembrie 2011, dupa care l-a contactat telefonice pe inculpatul A. S. si a stabili o intalnire la biroul acestuia din Primarie. in aceeasi zi, Primaria municipiului Cluj Napoca, sub semnatura inculpatului A. S., a emis recomandarea solicitata de SC B. V., exact in forma ceruta de reprezentantii societatii (fila 294, volI, dos. u.p.)
Nu se poate face abstractie  deci  de  relatiile de  prietenie existente intre inculpatul A. S. si  inculpatul S., desi ambii N.a  ca au comis faptele imputate, insa din continutul   convorbirilor telefonice interceptate, ar rezulta mai degraba o relatie de subordonare dintre cei doi inculpati care utilizau mai multe  telefoane si  cartele telefonice, iar cu ocazia perchezitiilor au fost gasite un numar de 17 telefoane mobile si mai multe cartele ce apartineau inculpatului  A. S.,  utilizate tocmai pentru a ascunde continutul acestor convorbiri  si a fi depistati ca utilizatori   de telefonie  mobila.
si inculpatul S.C.M. utiliza mai mute cartele telefonice  si a recunoscut acest lucru, asa cum rezulta din redarea continutului unei convorbiri telefonice, astfel ca cu ocazia unei  discutii , inculpatul S.C.tine sa-i precizeze unui cunoscut de-al sau ca el foloseste numai cartele telefonice preplatite, ca are mai multe telefoane, foloseste o cartela cateva zile dupa care o arunca, inlocuind-o cu o alta, pentru a se asigura ca nu este supravegheat:
          „S.C.M.: Ba, solutii ar fi. imi dai tu un numar si te sun eu de pe alt numar. As putea vorbi, stii?
    B.: Da. iti trimit eu pe facebook.
    S.C.M.: Numai maine, ca eu am acasa vreo 3 telefoane din astea cu cartela, stii? Le iau, le arunc. Folosesc cartele si o arunc.
    B.: OK.
    S.C.M.: imi dai un numar de telefon si te sun eu de pe un numar de acolo si putem vorbi. ….”(discutie purtata la data de 25.08.2011)
Din declaratia martorei I. O. (filele 126-127 dosar u.p vol I) in calitate de administrator  imputernicit al societatii T. T.C., rezulta ca nu a existat si nu exista nici un act de consiliere juridica din partea invinuitei A. M., ea ocupandu-se exclusiv de plata facturilor aduse de inculpatul S.C..
De asemenea, declaratiile inculpatului S.M. C.atat cele date in fata procurorului cat si in fata instantei de judecata releva ca, acesta nici nu cunostea unde se afla cabinetul de avocatura al invinuitei A. M.U., a aflat doar cu ocazia efectuarii perchezitiei din mass-media ,iar facturile care erau emise de invinuita in baza contractului de asistenta juridica incheiat intre cabinetul de avocatura al acesteia si SC T.T..C.societate la care sunt asociati mama inculpatului si I. O., aceasta din urma avand si calitate de administrator imputernicit, le lua inculpatul de la aceasta si le ducea la firma ori mergea acasa la invinuita A. M. ori se intalnea cu aceasta in oras (filele 44-52 dos. u.p vol I si filele  28-30 dosar instanta de fond).
          Din analiza extrasului de cont  ( filele 185-208 , vol.I, dos. u.p.)reiese ca inculpatul S.C.M. (prin SC T.T..C.SRL) vireaza lunar in conturile cabinetului suma de 14.880 lei. Pentru luna iulie 2011 insa, a virat numai suma de 5.000 lei, ceea ce insemna ca, la inceputul lunii august cand a avut discutiile cu sotii A., el era „restant” la plata. Aceasta restanta este recunoscuta si de inculpatul S.C.M. care s-a scuzat in fata invinuitei A. M., spunandu-i ca a lipsit in ultima luna, a fost plecat si a promis ca o va cauta in zilele urmatoare.
(………………………………………………………………………
AMU: Sa treci sa ma vezi un pic.
SCM S.C.M.: Da’ am lipsit ultima luna, draguta.
AMU: Mersi mult. Eu ma gandesc ca-i O.K. totu’, da’ sa fiu si eu O.K., Ca EU iS iN URMa sI VREAU Sa FIU O.K.
SCM: S.C.M. ….. c-am fost plecat.
AMU: M-AM GaNDIT sI L-AM iNTREBAT PE sEFU’ sI MI-O ZIS Ca EsTI PRIN ZONa sI Sa TE SUN sI NO...
SCM: Am venit eu, m-am intors efectiv, efectiv din tari straine luni...
AMU: Da, da, da, atuncea l-am intrebat.
SCM: Ieri am bolit, ca eram bolnav si astazi am venit am venit pana la... pe-aicea prin sud pe unde mai am eu pravalii si vineri is acasa.
AMU: Bine, dragutule, deci cand ai chef si timp ma suni, eu is prin zona pana-n data de 16, dup-aia nu mai sunt......................................)
(AS: Da? Ai zis ca vii saptamana trecuta.
SCM: N-am zis ca vin saptamana trecuta. Ai zis tu ne vedem saptamana trecuta, da’ pan’ sa raspund ai inchis.
AS: Da?
SCM: Eu am venit, adica am fost in saptamana trecuta duminica acasa si te-am sunat, da’ aveai amandoua telefoanele inchise.
AS: Aha.
SCM: Am venit sambata, am stat un pic acasa si luni...
AS: Ne vedem maine? … Vineri, ne vedem vineri.
SCM: Esti vineri?
AS: Da, da, da. Da-mi un semnal.
SCM: Bine, te sun eu dimineata, da?...)
  Dupa aceste contacte telefonice, inculpatii A. S. si S.C.s-au intalnit in cursul zilei de 5 august 2011 la restaurantul T. din Cluj Napoca, intalnire surprinsa de activitatea de supraveghere operativa, ce a fost urmata de virarea in contul Cabinetului de avocatura A. M.U., a sumei de 19.880 lei din partea SC T.T..SRL (viramente din datele de 9 si 12 august 2011). Este de remarcat faptul ca, desi in contactele sale cu invinuita A. M., inculpatul S.C.M. ii spune acesteia ca o va cauta, intalnirile au loc in realitate numai cu inculpatul A. S. si, imediat dupa aceste intalniri, se fac plati in contul cabinetului avocatial.
         Pe de alta parte  in cursul zilei de 9 noiembrie 2011, in contextul in care pe media au aparut date privind activitatile judiciare ce se derulau fata de inculpatul A. S., inculpatul S.C.M. a facut eforturi in a ascunde, de urgenta, informatii continute in calculatorul sau de la birou, luand masuri privind schimbarea hardului calculatorului sau stergerea datelor continute in acesta de catre o firma de IT, imprejurari care  rezulta din discutiile telefonice purtate de inculpat in cursul zilei de 9.11.2011, consemnate in procesul verbal de certificare din data de 10.11.2011, aflat la dosar.
Din probele dosarului rezulta date certe ca inculpatul S.C.M., prevalandu-se de buna relatie pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizatii si in beneficiul unor apropiati ai sai.  Aceste date rezulta din discutiile purtate de inculpat in perioada 17 septembrie - 10 octombrie 2011, cand ii promite numitului B. H. ca va interveni la A. S. pentru obtinerea de urgenta a unei autorizatii, interventie care a si facut-o la data de 10.10.2011.
Toate aceste aspecte conduc fara echivoc la  conturarea unor elemente de  clandestinitatea, ascundere, disimulare pentru a se putea  specifice comiterii infractiunii de coruptie si tocmai in acest scop se folosesc tehnici speciale de investigare, inclusiv de supraveghere operativa  .
Ca atare,  este incident  cazul de arestare prev . de art. 148 lit b) C.p.p. fata  de inculpatul  S.C.M. .         
B. Este incident si art. 148 lit c Cod procedura penala in sensul ca exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni, respectiv ca inculpatul S.C.M. pregateste savarsirea unei noi infractiuni de coruptie, prin promisiunea ca va interveni la persoane cu functii de decizie pentru rezolvarea alocarii unor sume de bani pentru contracte la constructii de drumuri, in scopul obtinerii unor foloase necuvenite.
 Astfel, in cadrul discutiilor telefonice purtate la datele 25 si 28 august 2011 cu un cunoscut al sau, om de afaceri din judetul Arges, inculpatul S.C.M. ii promite acestuia ca va interveni la persoane din anturajul Guvernului Romaniei, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezerva al Guvernului, in favoarea unei societati de constructii de drumuri. Pentru aceasta interventie, inculpatul S.C.M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocata de la Guvern, imprejurare care rezulta din procesul verbal de  redare a convorbirilor telefonice  din data de , dupa cum urmeaza.
          „S.C.M.: Hai zi cumetre.
          B.: Fii atent cum e treaba, deci e totul OK, legal, frumos, e adresa facuta de prefect presedintelui Consiliului Judetean, intelegi? E lucrarea din 2009 la niste drumuri, cand au fost calamitatile alea, intelegi?
          S.C.M.: Da.
          B.: si de, oamenii au un milion de euro  de recuperat, si acuma, in prima transa, e facut scrisoarea de astia, ti-am zis...
          S.C.M.: De firma care o facut lucrarile?
          B.: Da, dar pe primarie, e facuta adresa pe primaria respectiva.  
          S.C.M.: Deci primaria o avut contract, firma respectiva cu primaria.
          B.: Da, deci nu apare firma, stii? Doar primaria apare.
          S.C.M.: Am inteles.
          B.: intelegi? si in prima transa ar fi vrut 500.000 euro, 540.000...
          S.C.M.: Stai putin, e foarte important cine trebuie sa plateasca banii astia. Primaria care trebuie sa-i primeasca de unde?
          B.: De la Guvern.
          S.C.M.: De la Guvern ce? De la Fondul de rezerva?
          B.: Da, Fondul de rezerva.
          S.C.M.: ala-i la dispozitia primului ministru.
          B.: Da, pai asta ti-am zis, ca ala merge...
          S.C.M.: si de ce nu-i da?
          B.: Pai se face o lista acuma, ca de aia e urgenta, cica se face o lista acuma in care sa se dea la mai multi si stii cum e, care intra pe lista. Asta ne trebuie.
          ……
          S.C.M.: Mai frate, iti spun sincer si sa nu ma intelegi gresit, dar suma e prea mica ca sa pot sa declansez o chestie de genul asta, ba, haide, dati-le la aia un milion de euro. intelegi? Adica eu am niste mecanisme prin care pot sa declansez o operatiune de genul asta, dar toate astea au niste costuri.
           B.: Pai normal ca oamenii...
          S.C.M.:  is oameni seriosi, daca  spun ajutati-ma si pe mine sa ia ala un milion ...pentru o suta de mii nu ma dau jos din pat.
          B.: Da, da, atunci da, prima transa e de 500 mii, urmatoarea e de 500, intelegi?
            S.C.M.: inteleg, de asta incerc sa-ti spun, ca sa ajungi acolo in preajma lu number one trebuie sa ajungi prin niste oameni care au si ei anumite valori, intelegi? si asta vine si spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O suta de mii? Sau 50 mii cum zici  tu? Pai pentru 50 mii nu ma dau jos din pat, frate.
          B.: Da.
          S.C.M.: Cam asa functioneaza. Adica afacerea trebuie sa fie suficient de interesanta ca sa-i ...
          B.: Dar normal, e normal. Deci nu e pe ochi frumosi.
          S.C.M.: Am inteles. Dar sunt niste costuri, asta incerc eu sa-ti explic tie, ca-s niste sume la care baietii care-i stiu eu, care pot sa influenteze chestia asta nu se deranjeaza.
          B.: Da, asta e.
          S.C.M.: Eu o sa pun o intrebare.
          B.: Pune-i o intrebare si zi care ar fi costul. Ca sa stim.
          S.C.M.: iti spun acuma, 10% e intotdeauna. asta-i costul.
          ………………………
          B.: Da, un 10% asta e, dar no, stiu eu, nu e o problema, dar problema............................”
          Aceste aspecte mentionate mai sus releva in mod evident  riscul comiterii de noi infractiuni de trafic de influenta si  dare de mita, de catre inculpatul S.C.M., fiind incidente deci dispozitiile art. 148 lit.c Cod procedura penala.
C. Subzista si conditiile reglementate de art. 148 lit f Cod procedura penala, ce implica indeplinirea cumulativa a doua conditii, astfel ca  fapta  pentru care este cercetat inculpatul  S. C.M.  ,respectiv  cea de  dare de mita in forma continuata, prevede pedeapsa  inchisorii mai mare de 4 ani, ( limitele de pedeapsa fiind intre 6 luni si 5 ani de inchisoare), iar lasarea sa in libertate ar prezenta  un pericol concret pentru ordinea publica, pericol care rezida din natura si gravitatea infractiunii comise in forma continuata, urmarile acesteia si rezonanta sociala negativa produsa in comunitate.
Desi pericolul pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social - ca trasatura esentiala a infractiunii - totusi acestea prezinta puncte de interferenta astfel ca practica judiciara a conturat punctul de vedere majoritar ca pericolul concret pentru ordinea publica se apreciaza atat in raport de datele referitoare la persoana inculpatului cat si de datele referitoare la fapta, adica natura si gravitatea infractiunii comise si rezonanta sociala negativa produsa in comunitate ca urmare a savarsirii acesteia.
Tactica adoptata de catre inculpatul  S.de a oferi sistematic sume de bani  inculpatului A. S. prin crearea unei aparente de legalitate  ca urmare a incheierii unui contract de consultanta  a firmei S.C. T.T..C.cu cabinetul de avocatura al sotiei inculpatului A. S.  fara ca invinuita sa presteze vreo activitate juridica efectiva , nu corespunde unei conduite adecvate a unui om  de afaceri care conduce un grup de firme cu o cifra anuala de afaceri de 20 de mil. de euro( conform afirmatiilor sale cu ocazia audierii sale in instanta), fiind periclitate astfel  relatiile sociale  si care genereaza in final o grava perturbare a ordinii publice  care este indusa in eroare ca incheierea contractului in speta s-a facut in conditii de legalitate. fiind deci indeplinita cerinta textului art. 148 lit. f C.p.p. inclusiv in acceptiunea jurisprudentei CEDO in acest sens. ( Letellier contra Frantei).
Nu se poate face abstractie nici de forma continuata a comiterii faptei, iar etapa investigativa desfasurata pe durata unui anumit interval  de timp deriva din chiar faptul ca era necesar in prealabil sa se obtina informatii  suficiente care ulterior sa conduca la obtinerea probelor utile, pertinente si concludente  pentru dovedirea comiterii infractiunii de dare de mita prin raportare si la oferirea de sume de bani sistematic, de catre inculpatul S.C.M. prin modalitatea  ingenioasa la care a recurs inculpatul A. S. prin excluderea sa directa de a participa la remiterea sumelor de bani de la inculpatul S., prin disimularea unei activitati aparent legale concretizata prin incheierea unor contracte de consultanta prin intermediul cabinetului de avocatura de catre sotia sa in calitate de avocat in cadrul Baroului Cluj si firma S.C. T.T..C.SRL, persoana juridica ce are calitate de administrator al SC C. DE S. B. V. SA condusa de catre inculpatul S.M. C..
Pe de alta parte luarea  masurii  arestarii are si un scop preventiv in sensul de descuraja alte persoane  sa recurga la o asemenea modalitate  de a rezolva  probleme personale sau ale  unor firme prin comiterea  de  fapte de coruptie.
Referitor la existenta unor circumstante  sau imprejurari de natura sa se rasfranga asupra situatiei juridice a inculpatului  S.C.M., respectiv absenta antecedentelor penale, conduita procesuala adoptata, situatia sa profesionala, sociala si familiala, urmeaza sa fie relevanta intr-un moment procesual ulterior.
Sunt prematur formulate sustinerile aparatorului inculpatului S.C.M. privind incadrarea juridica a faptei si excede cadrului procesual legal actual deoarece incadrarea juridica a infractiunii de dare de mita retinuta in sarcina inculpatului S.M. C., se stabileste in cursul urmaririi penale de catre procuror care o va analiza pana la finalizarea acestei faze procesuale.
Instanta, in aceasta etapa procesuala  trebuie doar sa constate existenta unor indicii si probe temeinice ca s-a comis o fapta prevazuta de legea penala, de catre inculpatul S.M. C., fara a analiza in detaliu elementele constitutive ale infractiunii in speta, a celei de dare de mita, iar  analiza incadrarii juridice o va face ulterior  daca va  fi sesizata  prin  rechizitoriu, deci in faza de judecata.
De asemenea, sustinerea nevinovatiei de catre inculpatul S.C. M.  nu constituie un element determinant si suficient pentru respingerea propunerii de arestare, acesta beneficiind de prezumtia de nevinovatie in virtutea art. 5 2 Cod procedura penala pana la ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare.
 De altfel, asa cum iCCJ s-a pronuntat prin dec.pen.nr.4284-2009, in cursul procesului penal, forta prezumtiei de nevinovatie scade sau creste in functie de probatoriul efectuat, ajungand in final, la stadiul de certitudine a nevinovatiei sau, dimpotriva, la negarea sa completa, iar art. 5 lit, c) din CEDO, conditioneaza legalitatea privarii de libertate de existenta unor motive verosimile, temeinice, ca s-a savarsit sau ca se va savarsi o infractiune sau autorul va fugi dupa savarsirea unei infractiuni.
Chiar daca in apararea inculpatului S.C.M. nu s-a solicitat in mod expres  luarea  unei alte masuri preventive cum ar fi obligarea de a nu parasi tara sau localitatea conform art 145 indice 1 C.p.p., respectiv art. 145 C.p.p., Curtea  are obligatia de a analiza si aceste doua masuri alternative la arestare pentru a nu se eluda jurisprudenta CEDO in acest sens (cauza Khudoyorov contra Rusiei, Hotararea nr. 6847/02/08.11.2005), deoarece art.5 din CEDO prevede nu numai dreptul de a fi judecat intr-un interval rezonabil ci si de a fi eliberat in cursul procesului, ci si ca eliberarea poate fi conditionata de existenta unor garantii, respectiv ca  ca acuzatul se va prezenta la proces (cauza Sualaoja contra Estoniei, hot. 55939/00/15.12.2005, Jblonski contra Poloniei, hot. 33492/96/21.11.2000), chiar daca procesul se afla intr-o faza preliminara.
Pana in acest moment inculpatul S.C.nu a precizat care ar fi garantiile personale care ar conduce la concluzia ca se va prezenta la procesul penal  care se afla in faza de urmarire penala.
Din modalitatea de comitere a infractiunii de dare de mita retinuta in sarcina sa precum si din conduita pe care acesta a manifestat-o dupa ce a aflat din mass-media ca se deruleaza acte de urmarire penala fata de inculpatul A. S., a procedat la stergerea datelor din calculatorul sau, dar si din faptul ca se prevala de relatie de prietenie cu inculpatul A. S. pentru a facilita rezolvarea diverselor probleme de competenta primarului sau a unor servicii sau compartimente ale primariei, asa cum rezulta din procesele-verbale de redare are a interceptarilor si a proceselor-verbale de supraveghere operativa (deja mentionate) ale unor persoane, evident ca in schimbul obtinerii unor foloase materiale, converg concluziei ca sunt excluse garantiile de ordin personal pentru a justifica luarea masurii obligarii de a nu parasi tara sau localitatea fata de inculpatul S.C.M..
in concluzie  Curtea va constata ca propunerea  parchetului este fondata pentru toate cele  trei  temeiuri de arestare si in ceea ce il priveste pe inculpatul S.C.M., tocmai pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal.
Afluenta fenomenului infractional actual, in special cel vizand infractiunile de coruptie , impune luarea unor masuri  preventive , cum este cea a arestarii preventive , astfel ca in contextul celor expuse mai sus, Curtea in baza art. 149 ind.1 alin.9 Cod procedura penala  va admite propunerea de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj, privind pe inculpatii A. S. si S.C.M. si in consecinta: in temeiul art.143,  146 , art. 149 indice 1 rap.148 lit. b),c) si f) si art. 136 alin.1 lit. d) Cod procedura penala  va dispune luarea masurii arestarii preventive a inculpatilor A. S., si S.C.M. pe o durata de 29 zile, cu incepere de la  data de 11 noiembrie 2011 ora 00:30 si pana la data de  9 decembrie 2011 ora  00:30.
Totodata se va dispune  in baza art. 151  Cod procedura penala si emiterea mandatelor de arestare preventiva in acest sens.
in baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.