Consiliul Local nu a votat în ședința de miercuri, 22 iunie, schimbarea numelui străzii Radu Gyr, din Cluj-Napoca, cu toate că acest lucru a fost solicitat de MAI și celebrul Institutul ”Elie Wiesel”.

Primarul Emil Boc a fost asaltat din toate părțile în aceste zile pentru a retrage proiectul prin care strada să fie redenumită. Adresa de email a primarului a fost blocată de zeci de emailuri, iar pe telefon a primit o avalanșă de sms -uri. La fel s-a întâmplat și cu aleșii locali. În cele din urmă, primarul Emil Boc a decis să retragă proiectul de pe ordinea de zilei.

Cererea de schimbare a numelui străzii a fost făcută de Ministerul Afacerilor Interne și Institutul Național pentru Studirea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, pe motiv că poetul Radu Gyr a fost apropiat al Mișcării Legionare, pentru care a compus cântece.

”În timpul scurtei co-guvernări legionare în cadrul regimului antonescian (septembrie 1940 - ianuarie 1941), Radu Gyr (pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost comandant legionar și director general al teatrelor. Propunem înlocuirea denumirii ”strada Radu Gyr” cu denumirea strada ”Szervatiusz Jeno”, se arăta în proiectul Consiliului Local.

Radu Gyr a fost arestat de comuniști și a stat ani mulți în pușcărie, fiind denumit ”poet al pătimirii” în închisorile comuniste.

O petiție a fost creată în urmă cu câteva zile prin care se cerea să se renunțe la acest proiect ”abuziv”. ”În numele Fundaţiei “Ion Gavrilă Ogoranu”, înfiinţată la iniţiativa luptătorilor anticomunişti care au supraviețuit represiunii, având ca obiect de activitate, conform statutului, “cinstirea şi păstrarea vie a memoriei luptătorilor pentru libertatea şi demnitatea naţiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol”, vă comunicăm poziția noastră argumentată, pe care o supunem atenției Consiliului Local privitor la proiectul hotărârii de schimbare a numelui străzii Radu Gyr cu numele artistului maghiar Szervatiusz Jeno. Ne solidarizăm, pe această cale, cu poziţia adoptată în acest caz de preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, dl Octav Bjoza, subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor anticomunişti. Poetul Radu Gyr a intrat deja în conștiința națională ca ”poet al pătimirii” în închisorile comuniste. Opera poetulului Radu Gyr are o valoare artistică incontestabilă, confirmată şi prin faptul că poetul a fost de mai multe ori laureat al Societății Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură și Academiei Române. Dar poate cea mai importantă contribuţie a operei lui Radu Gyr este suportul moral constituit de poeziile sale pentru mii şi mii de deţinuţi politici”, se arată în petiție.

”Intervenţia INSHR-EW pare cu atât mai suprinzătoare, cu cât este de notorietate faptul că poetul Radu Gyr, în calitatea sa de Director General al Teatrelor din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, a dispus înfiinţarea în Bucureşti, în septembrie 1940, a Teatrului Evreiesc Baraşeum, singurul teatru evreiesc din Europa care a funcționat în tot restul anilor celui de-al Doilea Război Mondial. După cum declara şi la procesul din 1945, motivul pentru care Radu Gyr a luat această iniţiativă a fost situaţia deosebit de grea a artiştilor evrei, care - în baza unei decizii a guvernului legionaro-antonescian nu mai puteau fi salariaţi ai teatrelor existente. Astfel, acestor oameni li s-a oferit o posibilitate de trai şi de afirmare a spiritului artistic. Povestea condamnării lui Radu Gyr, împreună cu alţi scriitori şi ziarişti, în procesul intentat în 1945 de guvernarea comunistă instaurată de ocupantul sovietic, constituie subiectul unuia dintre cele mai dramatice episoade din filmul ”Memorialul Durerii”, producţie a Televiziunii Române, având ca autoare pe prestigioasa realizatoare TV Lucia Hossu Longin. În filmul documentar ”Demonul din calimara” este dezvăluită, în toată monstruozitatea sa, farsa juridică înscenată de comunişti în acest proces politic, un proces al delictului de opinie, montat în contradicţie cu normele legale şi constituţionale din acel moment. O mare parte a vieţii lui Radu Gyr a fost petrecută în închisorile regimurilor totalitare ce au întunecat trecutul recent al României”.

Petiția a fost semnată de Dan Puric - actor, Lucia Hossu Longin - preşedinte Fundaţia Memorialul Durerii Marius Oprea, istoricul Zoe Rădulescu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, și Manuela Hărăbor - actrița.