Alisa are 35 de ani și este una dintre persoanele nevoite să fugă din Ucraina devastată de invazia rusă. Femeia locuia la Kiev împreună cu familia sa, iar peste noapte a fost nevoită să plece din calea bombardamentelor, ajungând astfel în Polonia. 

O poveste emoționantă venită din inima Ucrainei a făcut înconjurul lumii prin social-media. Totul a pornit de la o fotografie în care o ucraineancă își purta câinele bătrân pe umeri pentru a-l scoate în siguranță din țară. Câinele este un ciobănesc german de 12 ani jumătate, pe nume Pulya, prea bătrân ca să poată parcurge un drum foarte lung pe jos. De aceea stăpâna sa, Alisa, l-a purtat 17 km  în spate pentru a-l duce dincolo de graniță, alături de ea, acolo unde bombele nu mai sunt un pericol pentru ei.

Ucraineanca Alisa și-a pierdut tatăl în vârstă de 59 de ani pe 23 februarie, cu o zi înaintea invaziei rușilor. Nici măcar nu a apucat să-și înmormânteze părintele din cauza invaziei, iar trupul neînsuflețit al tatălui său a rămas la morga spitalului unde și-a dat ultima suflare.

Nici pe soțul său nu îl are aproape, el a rămas în Ucraina alături de alte sute de bărbați din orașul lor pentru a apăra țara de invadatorii nemiloși. A trebuit să plece din Ucraina cu copiii ei pentru a-i duce la loc sigur. 

„Sunt programator de computere şi lucrez pentru o companie germană”, a declarat femeia pentru The Guardian, „M-au ajutat să părăsesc Ucraina, pentru a ajunge în Polonia. Am plecat de la Kiev cu un Peugeot 307. Eram 9, eu, mama mea, sora mea, cei doi soţi ai noştri, patru copii şi doi câini mari, inclusiv un ciobanesc german în vârstă. Era imposibil să te deplasezi în interiorul maşinii. Am condus timp de 16 ore până într-un sat la aproximativ 140 km de Kiev”, a mai spus ucraineanca. 

Refugiata a fost refuzată de șoferi din cauza câinelui considerat prea mare

Grupul cu care au plecat din Ucraina a decis să se oprească într-o noapte într-un sat, iar de acolo au luat-o la pas până la granița cu Polonia. 17 km au făcut pe jos: „Am plecat la 4 dimineaţa: erau minus şapte grade. A fost o călătorie dificilă între munţi şi râuri. Copiii mei plângeau de frig. Vroiam şi eu să plâng, dar nu puteam să renunţ… a fost ideea mea să mergem spre graniţă”, a mai spus Alisa.

Au avut astfel parte de un drum lung plin de disperare și oboseală. Câinele familiei, pe care îl aveau alături, Pulya, a făcut tot posibilul să înainteze odată cu grupul, dar fiind prea bătrân, patrupedul se chinuia pentru a ține pasul. 

După un kilometru, a căzut la pământ şi nu s-a mai putut ridica. „Am oprit câteva maşini şi am cerut ajutor, dar toţi m-au refuzat. Într-adevăr, ne-au sfătuit să lăsăm câinii. Dar ei fac parte din familia noastră. Câinele meu a trăit cu noi toate momentele fericite şi triste. Câinele mamei mele este tot ce i-a mai rămas din viaţa ei anterioară”, a declarat femeia.