Primăria Cluj-Napoca a obţinut desfiinţarea porţii de pe malul Canalului Morii, realizată ilegal de Asociaţia de Proprietari de pe strada Plopilor nr. 68.

În urma somaţiilor şi a cererilor de executare silită a obligaţiei „de a face”, formulate de Poliţia Locală, proprietarul imobilului din zonă a îndepărtat acea construcţie ilegală, iar accesul spre Parcul Rozelor a fost redat publicului.

Poarta a fost amenajată de Central Park Residence, atrăgea atenția un consilier local, pentru liniștea locatarilor care au plătit peste 100.000 de euro pentru un apartament în luxosul complex. ”Deținătorul ansamblului imobiliar amintit a închis aleea cu o poartă mare metalică, întrucât o porțiune din ea se află pe proprietatea sa. Porțiune care de altfel este și asfaltată spre deosebire de cealaltă parte care continuă înspre barajul de pe Someșul Mic”, spunea consilierul Ioan Bîldea. Citește AICI detalii.

Ecologistul clujean Adi Dohotaru a militat și el în repetate rânduri pentru demolarea porții care făcea acces spre un parc public. Ansamblul ”Central Park Residence”, ce aparține firmei Enol Grup Invest, controlată de Lucian Boghiu, fost director general al Electrica, era acuzat că a blocat și accesul la Canalul Morii, o zonă  de promenadă în trecut, conform lui Dohotaru. Citiți la FINALUL materialului scrisoarea lui Adi Dohotaru.

Blocul a fost construit în 2009, fiind proiectat de arhitectul Șerban Țigănaș.

Primăria Cluj-Napoca, prin intermediul Direcţiei Generale Poliţia Locală, a demarat în 2013  procedurile de desfiinţare acestei porţi. 

Municipalitatea a prezentat o scurtă dare de seamă, pe care o prezentăm integral:

- În urma primului control al poliţiştilor locali, s-a constatat faptul că Asociaţia de Proprietari, str. Plopilor, nr. 68 a edificat pe teren proprietate privată o poartă culisantă cu acţionare automată, executată din panouri de plasă metalică pe soclu din beton amplasat în albia majoră a Canalului Morii, fără  a deţine autorizaţie de construire necesară, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

- Întrucât asociaţia de proprietari a încălcat prevederile art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991 republicată (realizare construcţie fără AC), Poliţia Locală a întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, dispunându-se ca măsură complementară solicitarea de intrare în legalitate (obţinerea AC sau desfiinţarera lucrărilor neautorizate);

- Din cauza faptului că nu a fost respectată măsura dispusă prin procesul verbal mai sus menţionat s-a formulat acţiune privind obligarea pârâtei de a desfiinţa lucrările de construcţii executate nelegal;

- În iulie 2014, Judecătoria Cluj-Napoca a admis acţiunea formulată de Primăria Cluj-Napoca, asociaţia de proprietari fiind obligată să desfiinţeze lucrările de construcţii executate nelegal la acest imobilul; 

- Ulterior Asociaţia de Proprietari, str. Plopilor, nr. 68 a făcut apel care a fost soluţionat de către Tribunalul Cluj prin respingerea acestuia în ianuarie 2015.

- Primăria a făcut cerere pentru definitivarea sentinţei pentru a putea proceda la executarea silită a sentinţei menţionate mai sus. De asemenea, s-a procedat şi la notificarea asociaţiei de proprietari pentru a se conforma celor dispuse de instanţele de judecată;

- S-a întocmit cerere de executare silită a obligaţiei de a face, cerere ce a fost înregistrată la un birou de executor judecătoresc;

- Marţi, 28 aprilie 2015, poliţiştii locali au  constatat că asociaţia de proprietari, de pe str. Plopilor, nr. 68 s-a conformat măsurilor stabilite de instanţă şi dispuse de executorul judecătoresc. 

Blocul a fost construit în 2009, fiind proiectat de arhitectul Șerban Țigănaș. ”În jurul lui s-a realizat o bază de tenis de câmp, iar fostele lacuri au fost umplute cu pământ. Cazul în speță demonstrează încă o dată că Primăria, cantonată doar pe problemele cotidianului, își neglijează atuurile (în acest caz se putea face un schimb de teren evitându-se amplasarea blocului) că PUG-ul (ce prevedea aici, la VS spații verzi pentru agrement) nu a devenit încă în unele orașe, un cadru legislativ obligatoriu și că de multe ori proiectantul, pentru a nu pierde un client, devine doar avocatul comanditarului, dar nu și al comunității”, scria Eugen Pănescu într-o lucrare.

”Chiar dacă a fost cedată cu ușurință o bucată masivă dintr-un parc de anvergură al Clujului, primăria nici măcar nu a condiționat amenajarea parcului de către investitor, reabilitările fiind realizate tot din bani publici. Apoi, chiar dacă dezvoltatorul imobiliar a anunțat printr-o compensație grosieră, PR-istă, că ”se va amenaja o pistă de biciclete, pe malul Someșului, pentru toți clujenii”, pista s-a degradat la câteva luni de la inaugurare din cauza materialului de proastă calitate. Suprafața a devenit rapid zguroasă nemaifiind propice pentru amatorii de role. Bucăți din pistă s-au umflat și s-au spart din cauza căldurii, iar mai nou accesul la Canalul Morii a fost restricționat”, a mai scris Dohotaru în scrisoare.

Citește AICI scrisoarea ecologistului.