Proprietarii de apartamente din spatele Hotelului ”Monstru” construit pe strada Avram Iancu, privesc neputincioși cum clădirea le fură lumina soarelui, în ciuda celor 17 ani de procese prin care au trecut cu beneficiarul.

17 ani de procese, deși învingătorul se știa de la început

„Totul s-a făcut prin corupție, justiția a fost de partea lor, se știa de dinainte că vor câștiga procesul. Suntem 18 apartamente, dintre care unele sunt date în chirie. Sunt proprietate privată. Cu constructorii nu avem nimic, ei săracii construiesc unde li se spune”, a declarat Mihai Wittenberger, unul din proprietarii din spatele hotelului, pentru Știri de Cluj. 

Istoria românească a avizării Hotelului de pe Avram Iancu. La Cluj, Comisia Monumentelor a spus ”NU”, dar ”miticii” au spus ”Da”

Construirea hotelului a dus la distrugerea primei încercări de Grădină Botanică din Cluj Napoca:

„Problema este că deși zona este zonă de rezervație de grad A, Direcția de Patrimoniu Cluj a refuzat să le dea avizele și atunci s-au dus la București, unde le-au obținut. Este interesant că proiectantul inițial al proiectului a fost profesorul Miclea. În momentul în care s-a cerut avizul de la București el era președintele comisiei monumentelor. A vândut proiectul la altă firmă de proiectare, dar pe proiect se vede mic „Consultant de specialitate profesor Miclea”. Deci el a rămas și consultantul proiectului și cel care a decis aprobarea. Tipic românesc. Pe lângă faptul că acea clădire este o monstruozitate, au distrus prima încercare de grădină botanică din Cluj, era o chestie barocă cu copaci plantați în urmă cu 200 și ceva de ani”, a mai spus proprietarul.

Un loc cu încărcătură istorică

Acel portal (al clădirii - n.r.) este una din porțile de sud ale orașului și e zidul cetății. Pe de o parte și de alta se află bastionul de poartă. A fost distrus în 1849 într-un incendiu, iar etajul clădirii a fost construit după aceea.”

Proprietarii zonei sunt „privați” de lumina naturală a soarelui

„Nu mai avem lumină în casă, pe lângă faptul că e zgomot, și perspectiva”, s-a plâns acesta.

Beneficiarul Hotelului Monstru este fiul unui afacerist condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală:

„Domnul Ghișe, tatăl actualului beneficiar, este în pușcărie, pentru șase ani și jumătate, pentru evaziune fiscală. Înainte de a intra în pușcărie, i-a făcut cadoul de nuntă fiului său toată averea, adică din banii furați să poată construi mai departe. Aceștia sunt marii investitori cinstiți și onești ai Clujului”, a povestit proprietarul pentru Știri de Cluj.

Oamenii sunt și mai dezamăgiți de faptul că Primăria Cluj-Napoca a „aprobat un asemenea proiect în centrul orașului. Este o nebunie. Altfel decât prin corupție nu cred că se poate face așa ceva”, a mai adăugat Mihai Wittenberger.

Acesta a mai explicat cum cunoaște situații în care, proprietarilor de terenuri de la periferiile orașului, nu li se oferă autorizații de construire, deoarece au o deschidere la stradă de 13,5 metri, nu de 14, cât este normal. Totuși, Hotelul Monstru nu are nici măcar jumătate din acea lungime. 

„Cunosc oameni care au terenuri, iar deschiderea la stradă este de 13,5 metri și nu li se dă autorizație de construire, deși sunt la periferie, nu în centrul orașului, că n-au minim 14 metri deschidere la stradă.”

Beneficiarul a vrut, inițial, să plătească proprietarilor drept de folosință pentru a face deschiderea hotelului prin curtea clădirii lor, însă aceștia nu au acceptat:

 „Ei, inițial, au vrut să treacă pe la noi prin curte, ca să nu fie nevoiți să mai vină de pe Avram Iancu, dar casa noastră este 66% proprietate privată. Să treacă clienții hotelului pe la noi prin curte e ceva nemaivăzut. Ideea era să ne plătească un drept de folosință, cu toate că a recunoscut, la un moment dat, că oricum nu ne plătea”, a conchis Mihai Wittenberger.

Cine este Pavel Dumitru Ghișe, tatăl beneficiarului hotelului?

 În perioada 2011 - 2012, Radu şi Diana Nemeş, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Mihai Buliga, Andrei Florin Jugănaru, Dumitru Preda, Ovidiu Ioan Moldovan şi Pavel Dumitru Ghişe au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.

Grupul ar fi fost sprijinit, în diferite modalităţi, de Sorin Blejnar, fost şef ANAF, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de Viorel Comăniţă şi de Florin Secăreanu, care reprezentau "palierul de protecţie", precum şi de Mariana Vrînceanu, Nicolae Belba, Lucian Ionescu, "care se aflau în subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Omul de afaceri sibian, Pavel Dumitru Ghișe, cunoscut datorită lanțurilor de benzinării Ana Oil și al hotelurilor Ana și Golden Tulip a fost condamnat la  șapte ani de închisoare în „Dosarul Motorina”. Acesta s-ar fi predat singur poliției din Sibiu.