Un exemplu de persoană care a decis să rămână în România este Maria, care a acordat un interviu pentru Reuters. Ea a plecat din Kiev împreună cu fiica sa Amelia, fiul ei de şapte ani, Kirill, şi părinţii ei, după ce a auzit explozii în apropiere. Maternitatea în care a născut în urmă cu patru luni nu mai există.

„În Kiev aveam o viaţă foarte frumoasă, dar acum nu mai am nimic, doar copiii mei”, a spus ea. „Am pierdut totul. În fiecare dimineaţă, când mă trezesc aici şi aud avioane, mi-e teamă că războiul poate veni aici, în România”.

Ea a închiriat un apartament în Bucureşti şi aşteaptă ca soţul ei, care lucrează la bordul unei nave, să se întoarcă pentru a decide ce va face în continuare.

OMS a publicat un raport în care precizează că aproximativ o jumătate de milion de refugiaţi din Ucraina care s-au refugiat în Polonia au nevoie de sprijin pentru tulburări de sănătate mintală, iar 30.000 au probleme grave de sănătate mintală, a declarat marţi reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Polonia.

Refugiaţii care sosesc în Polonia suferă de o serie de probleme de sănătate, inclusiv diaree şi deshidratare, dar principala nevoie este de sprijin din cauza traumelor, a declarat Paloma Cuchi, reprezentantul OMS în Polonia, în cadrul unui briefing la Geneva.

Integrarea ucrainienilor care decid să rămână în România

Statul, dar cel mai mult companiile private încercă să integreze şi să le ofere sprijin celor 80.000 de ucrainieni ce au ales să rămână în ţara noastră. Refugiaţii ucraineni care aleg România au acum şansa de a opta pentru un loc de muncă, după ce mai mai multe companii din ţară şi organizaţii s-au mobilizat într-o mişcare de solidaritate fără precedent şi au lansat mii de oferte în piaţă.

Un exemplu vine şi de la Asociaţia Ateliere Fără Frontiere, o organizaţie nonprofit care integrează pe piaţa muncii persoane aflate în dificultate.

În acest nou context delicat din punct de vedere social, Ateliere Fără Frontiere anunţă mai multe locuri de muncă în propriile ateliere pentru cetăţenii ucraineni care provin din medii vulnerabile, atât la sediul organizaţiei din Bucureşti, cât şi la ferma bio&co din satul Ciocănari, Dâmboviţa. Este vorba despre un post de croitor, un post pentru recondiţionarea calculatoarelor, două pentru dezmembrarea echipamentelor electronice şi electrocasnice şi trei posturi de lucrători agricoli.

În cadrul campaniei „Pentru fotbal, pentru viaţă!”, Federaţia Română de Fotbal a preluat în acest weekend, din vama Sighetu Marmaţiei, un grup de 14 refugiaţi, cu vârste cuprise între 16 şi 18 ani, plecaţi din zone intens bombardate precum Kiev, Ivano-Frankivsk şi Lvov.

Cei 14 sunt jucători de futsal au fost aşteptaţi la punctul de frontieră de reprezentantul FRF Daniel Petcu, Grow Manager, şi au fost îmbarcaţi într-un microbuz cu destinaţia Timişoara.