Opinia unui student din Clujul anului 1996, despre orașul de azi: ”Viniturile” au salvat Clujul. Numai ungurii au de fapt pedigree de clujean
Voicu Ienci, un cunoscut editorialist și influencer din județul Hunedoara, fost student la Cluj în anii 90, a vorbit scris o opinie despre importanța ”viniturilor” pentru șlefuirea Clujului de azi.
”În '96, când am ajuns in Cluj prima data, orașul era un cadavru proaspăt. Ati avut curiozitatea morbidă sa contemplati un cadavru vreodată? E inert și urat la prima vedere, ne repugna si ne inspaimanta, dar dacă avem puterea sa trecem peste primul contact si prima impresie aferentă, vom începe sa deslusim si alte amănunte, bineînțeles, dacă vorbim de un exemplar cat de cat prezentabil, nu in putrefactie, nu ciopartit in vreun accident.
Începem sa distingem amintirea trăsăturilor frumoase, ale omului viu care era si care, probabil, ne stăruie in amintiri. Incercam chiar sa ii transpunem stări -de la odihna, liniste sau impacare, pana la incrancenarea, spaima sau zbuciumul momentului părăsirii unei lumi.
Cam asa arata Clujul in plina epoca funariota, un oraș superb si plin de farmece candva, stors de orice argument economic, după ce banii de la Caritas se terminasera aruncați în vânt consumerist, devenit dezolant in paragină amestecată cu kitsch patriotic -mai potrivit dughenelor din parcări de turci, decât vreunui demers cu adevărat național.
Pe anatomia trupului inert al orasului isi duceau viata, într-un dute-vino apatic, oamenii triști si impovarati din centru -umbre ale unei istorii glorioase de un secol, striviti sub povara amintirilor, precum acela care pica de sus si are permanent in minte gandul ca nu se mai poate ridica.
Mai practici si putin mai energici, clujenii la prima sau a doua generatie de orasean, pitiți prin blocurile Manasturului sau Marastiului, veșnic trebăluitori pe la vreun garaj de tabla plantat în peisaj precum nuca în perete, încercau soarta cu degetul, cu grija si sfiala cu care atingi o fata mare, de la care nu ai mari sperante ca vei izbandi sa ii furi fecioria.
Un atelier aici, un magazin dincolo, mai un fast-food sau o langoserie -totul intr-o debandada levantina, nici pe departe in ordinea central-europeana a Clujului istoric. În plus, ce nu puteau face în oraș, completau în împrejurimi, pe tarlalele berechet, transformate mai apoi in comori imobiliare -la capăt de Câmpului, spre Floresti, in Borhanci sau spre Apahida, unde blochistii trudeau la sfarsit de saptamana pe cate un petec de pamant mai abitir decat in epoca de glorie a muncii patriotice in agricultura.
Singura vitalitate -autentica, dar cheală de bani si de perspective, eram noi, studenții -încrezuții de la drept, flegmaticii de la medicină, visatoarele un pic leșinate de la litere și gagicile practice și darnice de la științe economice, băieții buni și haiosi de la politehnica. Eram tot ce mai avea Clujul de atunci si, in pofida a ce se putea crede, nu era putin. Eram o speranta firavă doar în aparență, asa cum viitorul avea sa o demonstreze.
In anii 2000, cand orasul a scapat, in sfarsit, de obsesia ridicola, nociva si distructiva numita Funar, s-a pricopsit cu doua argumente care, departe de gandul să nu fi existat si anterior, s-au intalnit fericit si decisiv in ceea ce numim dezvoltarea si afirmarea Clujului si clujenilor: un primar care, măcar dacă nu a fost in stare de cine știe ce performanțe manageriale, a avut bunul simt sa nu se bage și sa lase lucrurile sa curga, fara sa puna piedici prea mari si inutile si niste universității, in care încă se făcea scoala si care adunau tot ce misca si demonstra inteligenta din vreo zece județe.
Da, Clujul a crescut pe spatele astora. Nu perfect, nu armonios, nu destul de planuit si dichisit, dar a crescut enorm in 10-15 ani, pana la punctul in care, incepand cu mijocul, deceniului trecut, cresterea asta s-a transformat in mod de functionare intrinsec, iar orasul s-a confruntat, pentru prima data dupa saizeci de ani, cu provocarea unei reconceptii totale si profunde a intregului spatiu pe care il ocupa.
Cam in acest punct se afla Clujul in acest moment, pe fondul unei cresteri si accelerari economice fara precedent, in care investitiile au fost atrase de competentele, energia si disponibilitatea acelor studenti bine educati si pregatiti din anii '90 si 2000, veniti de oriunde cu gandul sa ramana aici.
In general, crizele economice atrag urgent crize demografice, pica industria, nu mai vine altceva in loc decat sclavie in croitorie, oamenii cu meserii se risipesc, familiile si copiii pleaca odata cu ei. Exemplele sunt nenumarate -numai la mine, in judetul Hunedoara, am vreo zece.
La Cluj, copiii veniti de pretutindeni si scoliti in universitati au vrut sa ramana, au fost in stare sa traga si sa muște cu toata dantura pentru visul lor, iar capitalul este destept si sensibil, vede si actioneaza din timp, mai ales cand nu are de-a face cu nebuni in administrația urbei.
Miracolul de la Cluj -si dincolo de multele lucruri inca neizbutite, chiar putem vorbi de un miracol, s-a petrecut, a fost posibil doar cu infuzia demografica si aportul economic al fortei de munca al celor veniti din Alba, Mures, Salaj, Bistrita, Maramures, Satu Mare, Hunedoara (sa ma iertati daca am omis pe cineva).
Ei sunt cei care au salvat urbea din inertia prafuita, din coma economica si sociala presarata cu pusee de tensiune populista, din paragina si distrugerea la care era condamnata. Pe munca, pe bratele, pe mintea si pe argumentul existentei lor, un cadavru urbanistic si comunitar a renascut intr-un corp social viguros si energic, capabil sa produca bani si dezvoltare.
"Viniturile" asa cum le place sa ii numeasca unor "clujeni de vita nobila", a caror bunici au schimbat sapa cu saiba la mijloc de secol trecut, au salvat si au creat viitor.
Bineinteles, dezvoltarea a adus probleme, paradigme si paradoxuri noi -de la o piata imobiliara scumpa spre exorbitanta, la probleme urbanistice, de trafic si poluare, dar va dau un pont si tineti minte ca imi veti da dreptate -tot niste "vinituri" le vor rezolva intr-un fel sau altul.
Va mai spun inca ceva -singura sansa a dezvoltarii e si mai multa dezvoltare, si mai multa extindere si crestere, implicit si mai multe "vinituri".
PS: E cel putin hilar, daca nu ridicol, ca oameni la a doua sau a treia generatie in oras sa ii numeasca "vinituri" pe cei care si-au castigat cu prisosinta dreptul sa traiasca aici, pe bratele si mintea lor.
Daca exista vreun drept istoric al statutului de clujean cu pedigree, pai numai ungurii cu stramosi de la 1800, cel putin, il pot avea in orasul asta”.
141 Comentarii
Acest ****** influencer ar trebui să se abțină și să nu își mai verse frustrarea pe Clujenii mei pentru că Valea Jiului a fost prosperă până ce ați ales să îl urmați pe Ion Iliescu și v-ați crezut în el. Acum Ion Iliescu cu FSN=PDSR=PSD v-au jefuit în toți acești ani și voi ca niște idi0ți ce sunteți, tot continuați să votați aceeași baroni. Județul… Citeste mai departe
Altu care spune ca cei veniti din alte judete au ridicat economic orasu de parca clujenii au stat si nu au facut nimic,aceiasi situtie este si la Sibiu cu aia din Valcea,daca nu veneau ei in Sibiu orasu nu se dezvolta de parca sibienii la fel ca si clujenii nu au muncit si au ajutat la dezvoltarea orasului,astia care vin din orase subdezvoltate ii ridica… Citeste mai departe
Ati nenorocit oradul viniturilor. haos total si cobstructii, trafic paralizat, preturi de Monaco
Du-te mă în chisdocu mătii! Vinitură borâtă!
Hai sictir! Mars de unde ai venit!!
In Cluj, romanii, ungurii, *****ii sau ce or mai fi au cam invatat sa traiesca in armonie si sa se bucure de viata.
Vi tu, taratoare sa ne spui cum e in Cluj?
Habar nu ai ce era aici pe vremea comunistilor, dar ai si tu dreptul sa vorbesti, sa formezi opinie, cica!
E plina lumea de din astia ca tine!
@1996: e un simplu ****** din Valea Jiului, nu luați gunoaiele în seamă.
Daca exista vreun drept istoric ... pai numai ungurii cu stramosi de la 1800, cel putin, il pot avea in orasul asta.
Poate se sesizeaza cei in drept?!
Se iincadreaza exact la:
,,....„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv… Citeste mai departe
Bă influențérú lu' pèște,
Să-mi szoojy trabucu!
Noi ăștia ma oacheși suntem importanți pentru "șlefuirea" Clujului de azi.
În pasaj la gară sunt trabuceee de peleee
Da ce nu ai făcut facultatea la HUNEDOARA LA COX
o la la , numai bzgrii si tzganii viniturile supreme , ei au fost primii claaar! mancattor de kktt de corurari, desigur
ii UNGUR asta ce o scris rahatu de articol, la ce altceva sa te astepti de la un UNGUR pe nume IENCZI decat sa laude rahatul unguresc si sa scuipe in tot ce este romanesc ?
Lasa-ne cu tampeniiile astea....povesti de adormit copiii. Vrei si mai aglomerat de atat????? Ai o ptoblema atunci!!! Mergeti acasa si dezvoltati-va orasul natal....daca voi sunteti cei ce conteaza!!! Pfffffff
Ce altceva sa zica si UNGURUL IENCZI - isi lauda tribul lui unguresc-asiatic asa cum fac tot ungurii, lauda tot ce e al lor unguresc si scuipa in tot ce nu e al lor ne-unguresc.
@eu: iarsi nu ai luat medicamentele? Pai du-te dracu spre sud sau est sa vezi ce-i acolo. *****ie totala frate, te intori si ma pupi in qr.
Se vede ce student era domnu, intre doua glume rautacioase la adresa anticristului funar, cateva misto uri despre a doua generatie in pantofi si gata, ai o opinie - zici ca-i ungur, doar ăia turbau când auzeau de funar. Vrea să zică că daca nu era el și cu alte vinituri orașul asta ramanea in evul mediu - influensăr my as.s
Ce-avem noi aici ??? Numai fiere, flegme, fecale si muci. Traiasca empatia si buna intelegere ! Satan isi freaca palmele :))))
Ai scris numai tâmpenii !!!Ca și clujeanca de peste 60 de ani chiar și în era comunistă ne duceam la patinoar și apoi la disco. Erau cafenele turcești cu nisip, Croco unde te întâlneai cu tinerii etc. Se vede din ce scriu că nu ești clujean.
O vinitura din Hunedoara ne explica cine e clujean get-beget si cine nu. :))) Pe langa germanii si maghiarii care intr-adevar au construit centrul orasului, mai existau chiar si romani mestesugari, mercenari/soldati, etc care aveau si ei drept de sedere in cetate. Ca vorbeau maghiara si incercau sa se integreze sau aveau nume maghiarizate, asta era… Citeste mai departe
De fapt, Clujul a fost unul dintre orașele libere săsești din Transilvania. Ungurii nu aveau prea mare acces în oraș până în secolul al XVIII-lea. În perioada secolelor XVIII-XIX au venit mulți unguri în oraș, iar familiile nobiliare ungurești din Transilvania au avut dreptul să-și construiască case ori palete în interiorul zidurilor orașului. Citește… Citeste mai departe
In anii 90 totul era gri spre negru in Romania nu doar Cluj… Acu, cu “pedigriul”, ce sa faci ca vlahii nu prea aveau voie in cetate…
@Uauu: vlahi sau rrumani e tt una....
@andi: la fel si hun sau hungur
Eu sunt de acord...sa vina toți românii plecați afară înapoi în țară la Cluj Napoca și toată România la Cluj Napoca...vrem metropola sa crească....câți mai mulți...și nu vă lăsați de condus autoturisme sa fie peste tot
ce meci fraier face Romania ... singura sansa e sa-si dea aia autogoluri ... unde-i Mihaila ? macar ala mai are sclipiri de jucator ..fmm
Ienci, bateți coasa!!!!
În anul 2022, municipiul Cluj-Napoca a fost selectat în cadrul Misiunii Comisiei Europene „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030” și și-a asumat „direcția clară de accelerare a neutralității climatice”.iClujul în rândul primelor 10 orașe din Uniunea Europeană! În prezența Comisarului European, Maria Sefcovic, vicepresedinte… Citeste mai departe
Eforturile continue ale Cluj-Napoca de a implica întreaga zonă metropolitană în procesul de tranziție către neutralitatea climatică și intenția de a oferi asistență și a împărtăși cunoștințe cu orașele românești urmăritoare sunt exemplare. Planul pentru Climat al Cluj-Napoca (CCC) articulează clar dedicarea pentru atingerea obiectivului de neutralitate… Citeste mai departe
@Miky: fanfaronada tipic comunistoida..!Din pacate Clujul este cel mai poluat oras din Transilvania la toate capitolele..!! Ce sa mai vorbim de duhoarea din oras din aceasta vara...!!
@Miky: De la ce firma de consultanta (aia de a proiectat Clujul de granit…) esti mai mikiduta?
Parca depui o cerere de finantare la fraiera de Europa care nu stie pe ce si cui da banii!
Halal sa-ti fie, sivesem!
Nu are nimeni rabdare sa citeasca tot, mai Fasole! Fii mai scurt ca plictisesti.