Vineri 22 Noiembrie

Ordinul vitejilor, fondat de Horthy Miklos, criminalul de evrei, si-a sfintit steagul la Cluj, in Biserica Sfantul Mihail FOTO si VIDEO


Scaunul Vitejilor din Cluj, care face parte din Ordinul Vitejilor din fostul Regat al Ungariei, fondat in 1920 de amiral Horthy Miklos, si-a sfintit steagul in cadrul unei slujbe care a avut loc la Biserica "Sfantul  Mihail".

Ceremonia religioasa a inceput la ora 10.00, cand o delegatie formata din 25 de persoane a adus steagul Scaunului vitejilor din Cluj a adus steagul in Biserica Sfantul Mihail. La slujba religioasa au asistat circa 250 de maghiari, iar la final steagul a fost sfintit si multimea a intonat imnul Ungariei.

Presedintele Scaunului Vitejilor din Cluj, Tokay Rozalia, a declarat ca: "Steagul Scaunului Vitejilor Cluj a fost sfintit intr-o ceremonie oficiata de preoti. Organizatia a fost infiintata mai demult, dar nu am avut steag pana acum. Daca nu era sfintit steagul, nu aveam voie sa il folosim. La ceremonie am invitat reprezentanti ai vitejilor din Ungaria si din mai multe orase ale Transilvaniei. Organizatia noastra lupta pentru pastrarea traditiile si culturii maghiare. Vitejii inseamna ca vrem sa fim mai buni si facem nimic".

Ordionul Vitejilor a fost fondat in 1920 de amiralul Horthy Miklos, liderul fascist al Ungariei, acuzat de moartea a zeci de mii de evrei din Romania, Ungaria, Polonia si Slovacia. Horthy a fost amiral si guvernator al Ungariei de la 1 martie 1920 pana la 15 octombrie 1944.

"Incepand din 1938, s-au luat o serie de masuri antievreiesti. Legea numita 'Asigurarea mai eficienta a echilibrului vietii sociale si economice' limita accesul evreimii la viata economica si sociala din Ungaria. Circa 250.000 de evrei si-au pierdut locurile de munca. Peste numai o jumatate de an, parlamentul ungar a adoptat o alta lege antisemita, care stabilea ca trebuiau considerati evrei, alaturi de cei de religie iudaica, toti cei cu un parinte ori doi bunici de religie iudaica in momentul, ori inaintea, intrarii in vigoare a legii. Notiunea de evreu a fost extinsa ulterior prin legea din 1941, privind 'apararea rasei'. 'A treia lege evreiasca' interzicea casatoriile mixte", potrivit Wikipedia.

"Evreii din Transilvania atribuita Ungariei dupa al doilea dictat de la Viena, au suferit in special catre sfarsitul razboiului (15 mai - 9 iulie 1944), dupa ocuparea Ungariei de catre nazisti: au fost adunati in ghetouri, apoi au fost trimisi la Auschwitz cu miile sub atenta supraveghere a lui Edmund Veesenmayer, emisarul special al lui Hitler la Budapesta, chiar cate 12.000, uneori chiar 14.000 de oameni pe zi", potrivit aceleasi surse.

Istoricii scriu ca prin semnatura lui Miklos Horty intre 40.000 si 50.000 de evrei au fost ucisi in lagarele de la Auschwitz-Birkenau.

Comentarii Facebook