„Calitatea vieții la Cluj-Napoca urmează directiva generală a Europei având la bază trei dimensiuni: verde, digitală și de reziliență”, spunea Emil Boc în anul 2020 în cadrul unei consultări publice. Se pare că, civicii clujeni înțeleg diferit de administrație „dimensiunea verde” a Clujului. La o săptămână de la scandalul „relocării” copacilor de pe strada Universității, civicii clujeni dezbat un nou adevăr dureros al modului în care administrația Boc are grijă de puținele „oaze” de verde ale acestui oraș. Parcul Armătura, prezentat drept un nou parc al Clujului de Emil Boc, a fost construit pe terenul unui vechi parc „aproape ras de pe suprafața pământului”, din care au fost tăiați masiv mai bine de jumătate din arborii existenți, spune un clujean.

„Se iau peste 3,6 milioane de euro, bani europeni, obţinuţi în baza unui proiect/ program al cărui obiectiv principal e „reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă”.

Şi se face aşa: Un vechi parc al Clujului (cam sălbăticit, e adevărat, necurăţat de mulţi ani şi lăsat să evolueze natural) e aproape ras de pe suprafaţa pământului; se fac alei multe şi largi, pe alocuri înghesuite una în cealaltă; pe malul anterior "împădurit", acum complet chel, se pune iarbă la rolă, deja parţial pârjolită la momentul inaugurării. 

Se vorbeşte despre plantarea în perimetru a sute (!) de copaci, fără a pomeni tăierea masivă, pe mai bine de jumătate din suprafaţa parcului, a arborilor deja existenţi. Se înlocuieşte un platou din beton cu unul din piatră. Se construieşte un pod pietonal masiv, din beton, la capătul mai puţin accesibil al vechiului parc. Apoi se anunţă, cu surle şi trâmbiţe, cu video-uri şi fotografii triumfale, că locuitorii Clujului au la dispoziţie, nici mai mult, nici mai puţin decât UN NOU PARC. Nu, stimate autorităţi locale. 

Ceea ce se găseşte acum acolo nu e nici nou, nici prea parc nu e. E doar prima desfigurare a unei bucăţi din malul râului, inclusă în proiectul Rethinking Someş. Şi ne dă o imagine clară despre întregul concept: Denaturalizare completă, pe bani grei, a traseului urban al acestui râu. Distrugere în proporţie imensă a vechii vegetaţii şi vechiului habitat, pentru a le înlocui cu mult beton şi mulţi arbori scumpi, plantaţi într-un mediu şi într-un mod nepotrivite pentru ei. Distrugere, "vândută" drept dezvoltare, a încă unuia dintre bunurile cele mai preţioase ale acestui oraş, culoarul Someşului”, a transmis Dumitru Cornel Vilcu, pentru „Clujul civic”.

Lucrările de modernizare a Parcului Armătura din cartierul Iris au fost finalizate. La începutul acestei săptămâni, parcul a fost pus la dispoziția clujenilor. 

„În urma lucrărilor de modernizare, Parcul Armătura - amenajat pe o suprafață de 3,25 ha - a fost redeschis pentru cetățeni. Parcul cuprinde malul stâng al Someșului Mic (în zona străzilor Traian și Oașului) și malurile pârâului Nadăș, în zona de confluență cu Someșul.

Principalele lucrări incluse în proiect vizează plantarea a 205 noi arbori și 236 arbuști, instalarea de stații de încărcare pentru biciclete/trotinete electrice, sistem de iluminat cu tehnologie LED, mobilier urban modern, zone de joacă și terenuri de sport, precum și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului. 

De asemenea, în următoarea perioadă vor mai fi amplasate locuri de joacă pentru copii, bănci suplimentare, precum și aparate de fitness”, a transmis Primăria Cluj-Napoca.

Autoritățile nu au menționat însă și câți copaci au „căzut” la datorie pentru „modernizarea” Parcului Armătura.

Citește și: La Cluj „băncile” sunt simbolul fiecărei ere. Clujeancă: „S-a deschis Parcul Armătura. Pe câte un Klotz de 2-4 metri încap toți osteniții de pe o alee”

Foto: Parcul Armătura în 2021, august (Google Earth Pro)

Foto: Parcul Armătura în 2022, noiembrie (Google Earth Pro)

Foto: Parcul Armătura, detaliu 1 - 2021, august (Google Earth Pro)

Foto: Parcul Armătura, detaliu 1 - 2023, mai (video promovare Primăria Cluj)