Patriotismul nu a murit! Un clujean se închină la statuia lui Mihai Viteazu cel ”Sfânt” - VIDEO


Un clujean patriot a fost surprins în timp ce se închina la statuia lui Mihai Vitreazu, din centrul Clujului. 

Clujeanul a dus și flori la statuia matelui voievod român, cel care a făcut prima unificare a principatelor românești. Astfel de momente sunt, din păcate, tot mai rare, pentru că românii își aduc aminte de marile valori istorice o dată, cel mult de două ori pe an.

Mihai Viteazu a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.

Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.

Mihai Viteazu este considerat ”sfânt”, pentru că a luptat pentru a proteja biserica ortodoxă și a ținut piept asaltului otoman. 

Faimoasă este bătălia de la Călugăreni și ceea ce a urmat după. În încercarea de a opri înaintarea turcilor conduși de Sinan Pașa, un albanez, înlocuitorul marelui vizir Ferhad, spre București, Mihai Viteazul, la comanda unei armate de circa 16.000 de ostași, din care 6.000 erau secui conduși de Albert Király, i-a atacat pe otomani la Călugăreni în 13/23 august 1595. 

Bătălia, evocată în poemul „Pașa Hassan” al poetului George Coșbuc, s-a soldat cu pierderea de către turci a unui steag, a mai multor tunuri și a circa 7000 de combatanți, insuficient însă pentru a-l opri din marșul spre București. Mihai s-a retras temporar în munți, așteptând sprijinul lui Sigismund Báthory, în timp ce turcii, în frunte cu Sinan Pașa, s-au instalat la mănăstirea Radu Vodă, iar Sinan a început să numească funcționari otomani pentru administrarea noului pașalâc, și a ridicat o întăritură improvizată - ”palanca” lui Sinan, o cetate ale cărei ruine se văd pe înălțimea de la mănăstirea Radu-Vodă. Turcii încep organizarea pașalâcului la București și Târgoviște, introducând garnizoane și transformând bisericile în moschei.

Primind în munți sprijin din Moldova și, mai ales din Transilvania, Mihai Viteazul a luat comanda unei armate puternice și numeroase, care i-a îndepărtat pe otomani din Târgoviște (5–8 octombrie 1595) și apoi București (12 octombrie 1595), după care le-a provocat pierderi grele în retragerea lor disperată peste Dunăre la Giurgiu.


Comentarii Facebook