Informație menită să ne pună pe gânduri. În România, peste 180.000 de adolescenți declară că sunt căsătoriți. Practic, de la un recensământ la altul, numărul acestora a crescut de peste 11 ori.

Sociologii cred, însă că mulți nu au trecut pe la starea civilă sau, pur și simplu, nu înțeleg termenul. La fel de adevărat este că, în cadrul unor minorități sau culte religioase, este acceptat mariajul înaintea împlinirii vârstei de 18 ani.

„Mi-aș dori la timpul potrivit să mă căsătoresc cu cine trebuie, cu jumătatea mea. Eu cred că de la 20 de ani în sus, acum nu știu despre restul”, spune o adolescentă. „Dacă doi oameni se înțeleg, nu cred că trebuie să îi lege un act”, mai explică o fată.  Și, totuși, numărul adolescenților care au declarat că sunt căsătoriți este surprinzător de mare. Potrivit datelor de la recensământ, în România trăiesc aproximativ un milion treizeci și nouă de mii de adolescenți, adică tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani.

Dintre aceștia, mai bine de 180.000, adică 17%, s-au declarat căsătoriți, după ce au completat chestionarul de recensământ. În 2011, numărul tinerilor căsătoriți era puțin peste 16.000, de 11 ori mai puțin decât în prezent. Tot la categoria adolescenți, aproximativ 400 s-au declarant văduvi, iar peste 1.500 divortați.

Potrivit INS, cele mai multe persoane, între 15 și 19 ani, care au declarat că sunt căsătorite, sunt în județele Cluj, Iași, Ilfov, Constanța, Dolj, Bacău, Neamț, Brașov sau Argeș. Potrivit legii, în România, căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani sau de la 16 ani, dar doar cu acordul părinților și în temeiul unui aviz medical special.

Ce spun sociologii

Sociologii susțin că mulți dintre adolecenți nu au știut să facă diferența între a avea un partener și a fi căsătorit. „Educația de calitate este un miraj pentru foarte mulți dintre români, și mulți dintre noi nu am înțeles diferența dintre a fi căsătorit și a avea un partener, o parteneră sau un prieten, o prietenă, și nu am înțeles diferența între uniune consensuală și căsătorie. Așa că vedem că școala nu ne echipează cu competențele minime. Faptul că eu sunt într-o relație, i-a făcut pe mulți să bifeze căsătorie, dar asta e o ipoteză”, a explicat sociologul Gelu Duminică. 

„Posibil că o parte dintre cei care au răspuns asta, să facă parte dintr-un anumit cult religios, dintr-o anumită comunitate, unde se încurajează căsătorii pregătite dinainte, și să indice aceste parteneriate și o exprimare a statului pe care îl au dar sunt căsătoriți, dar ei nu au stat în fața unui ofițer de stare civilă”, a mai explicat și sociologul Antonio Amuza, potrivit Știrile Pro Tv.

Pentru acuratețe, reprezentanții INS trebuie să coreleze datele de la recensământ cu informațiile de la nivelul fiecărei primării.