Poetul Cristian Bodnărescu a scris o poezie despre Revoluția Română din 1989, în care vorbește despre jertfa făcută și despre răsplata primită: ”Copacii ne sunt furaţi / Ţara a fost distrusă./ Pământul ţării s-a vândut / De-un neam înstrănat, / E mai rău ca la-nceput / Străinii iar ne-au vânat”.

”Poveste de Crăciun

Cristian Bodnărescu

17 decembrie 2020

Ne-au venit la uşi din nou

Trecând prin mari nămeţi,

Eroii noştri din alt tablou

Amintiţi doar de poeţi.

Chemaţi-i în casă, e frig

Să  îi poftim la masă,

Ei ne-au apărat aprig

Sânge au pe-a lor cămaşă.

Să ne cunoaştem povestind

Chipurile lor ni se arată,

Văd o tânără murind

Un glonţ i-a intrat în faţă.

Un prunc mort ţine la sân

Întinsă pe strada rece,

Împuşcaţi de-un acarian

Tinere cadavre şi  ferece.

Morţii sunt desfiguraţi

Sacrificaţi şi abandonaţi,

Pe cer apar înaripaţi

De Ochiul divin neuitaţi.

Dar ei sunt tineri şi frumoşi

În Paradisul neuitat,

Ne apără ai noştri strămoşi

De demonul întunecat.

Cei vii sunt urâţi şi proşti

În nepăsarea ucigaşă,

Pe faţa hâdă poartă măşti

În uitarea lor nevoiaşă.

Se bucură ca nişte câini

De un Crăciun însângerat,

De neamul nostru sunt haini

De parcă nici nu s-a întâmplat.

Nu mai avem deloc nămeţi,

Natura ne este ucisă

Copacii ne sunt furaţi

Ţara a fost distrusă.

Pământul ţării s-a vândut

De-un neam înstrănat,

E mai rău ca la-nceput

Străinii iar ne-au vânat.

Amintiţi doar de poeţi

Eroii noştri din alt tablou,

Trecând prin mari nămeţi

Ne-au venit la uşi din nou”.