Poliția Locală Cluj-Napoca nu mai are voie să folăsească dispozitive de tip ”body cam”, cu care să filmeze în timpul intervențiilor pe care le fac, anunță Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Justiția a stabilit că acest lucru încalcă dispozițiile GDPR.

”În acest context, în ceea ce privește utilizarea body cam de instituții publice, menționăm că, urmare a investigațiilor efectuate de ANSPDCP, s-a constatat că operatori precum UAT Cluj (Poliția Locală), UAT Constanța (Poliția Locală) și Primăria Sector 4 București (Poliție Locală) au încălcat prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) raportat la art. 6 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679, deoarece personalul Poliției Locale, aflat în exercitarea misiunilor și activităților specifice, a prelucrat date cu caracter personal prin utilizarea sistemului audio-video portabil de tip ”Body-Worn Camera” (imagine și voce), fără să existe o obligaţie legală a operatorului și fără îndeplinirea vreunei alte condiții prevăzute la art. 6 alin. (1) din GDPR.

De asemenea, evidențiem că prin hotărâri definitive din 2022 și 2023, instanțele de judecată au menținut deciziile ANSPDCP prin care se dispusese încetarea prelucrării și ștergerea imaginilor colectate de poliția locală, în urma controalelor prin care se constatase lipsa de legalitate a respectivelor prelucrări de date (în litigiile cu UAT Cluj – Poliția Locală și UAT Constanța – Poliția Locală)”, se mai arată în comunicatul ANSPDCP.

Astfel, Curtea de Apel Constanța a statuat, printre altele, în hotărârea dată în litigiul UAT Constanța cu ANSPDCP că: „Decizia reprezintă actul prin care se stabilesc și se aplică măsurile corective specifice, în speță, de ștergere a datelor, conform prevederilor art. 16 alin. 6 din Legea nr. 102/2005, fiind emisă în baza faptelor și împrejurărilor constatate prin procesul verbal contravențional (…), act prin care s-a constatat încălcarea legii și obligarea la îndeplinirea măsurilor de remediere stabilite prin planul de remediere anexa la procesul verbal contravențional”.

În același timp, Curtea de Apel București, în litigiul cu UAT Cluj, a hotărât că ”(…) autoritatea pârâtă a constatat încălcarea Regulmentului (UE) 2016/679, deoarece personalul Direcției Generale de Poliţie Locală Cluj-Napoca, aflat în exercitarea misiunilor şi activităţilor specifice, a prelucrat date cu caracter personal prin utilizarea sistemului audio-video portabil de tip „Body-Worn Camera” (imagine şi voce), începând cu luna octombrie 2019, fără să existe o obligaţie legală a operatorului şi fără îndeplinirea vreunei alte condiţii prevăzute la art. 6 alin. (1) din RGPD, deşi potrivit art. 5 alin. (1) lit. a din RGPD, operatorul avea obligația de a prelucra datele în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată.

În consecință, prin Decizia contestată s-a impus reclamantei să înceteze orice operațiune sau set de operațiuni de prelucrare de date cu caracter personal efectuate prin intermediul sistemelor audio-video de tip ”Body – Worn Camera” și să șteargă sistemul de evidență a datelor cu caracter personal constituit ca urmare a utilizării unor astfel de sisteme”.

Primăria a dat banii pe 250 de camere pe care polițiștii să le poarte pe uniformă, iar acum acestea nu mai pot fi folosite.