Pompierii clujeni au stins peste 50 de incendii de vegetație în ultimele trei zile. Ce reguli trebuie să respecți ca să nu pui în pericol viața oamenilor


Odată cu venirea  primăverii, pompierii clujeni se confruntă cu problema incendiilor de vegetație. În ultimele trei zile ale săptămânii trecute, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj a gestionat, prin toate subunitățile, peste 50 de incendii de vegetație uscată. 

Acestea s-au manifestat atât în municipiul Cluj-Napoca, cât și în localități precum Vâlcele, Apahida, Gheorgheni, Jucu, Bonțida, Sic, Iara, Cătina, Oșorhel, Gârbău, Mera, Gilău sau Poieni. Din fericire, la incendiile de vegetație din acest an nu au existat victime. 

Deși incendiile de vegetație par situații ușor de gestionat, intervenția pompierilor este necesară în aceste cazuri pentru a evita extinderea flăcărilor la zonele împădurite, imobilele sau bunurile materiale aflate în apropierea terenurilor aprinse și apoi lăsate nesupravegheate. Drept dovadă, majoritatea incendiilor de vegetație au drept cauză probabilă utilizarea focului deschis de către persoane neidentificate. Cu alte cuvinte, incendiile de vegetație sunt un pericol ce trebuie conștientizat”, anunță ISU Cluj.

ISU Cluj - ilustratie incendii vegetatie.jpeg

Arderea miriștilor, vegetației uscate şi resturilor vegetale se efectuează numai după obținerea permisului de lucru cu focul, document care se eliberează de către Șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență constituit la nivelul autorităților publice locale sau persoana desemnată în acest sens și cu respectarea următoarelor reguli:

1. Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu, pe timp de vânt, de uscăciune avansată este interzisă;

2. Utilizarea focului deschis nu se admite la distanțe mai mici de 40 m față de locurile cu pericol de explozie (gaze și lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m față de materiale sau substanțe combustibile (lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.) fără a fi supravegheat și asigurat prin măsuri corespunzătoare;

3. Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deșeurilor și a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți, asigurând supravegherea permanentă a arderii și stingerea jarului după terminarea activității;

4. Arderea vegetației uscate și a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor prevederi generale:

  • condiții meteorologice fără vânt;
  • colectarea în grămezi a vegetației uscate şi a resturilor vegetale în cantități astfel încât arderea să poată fi controlată;
  • executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcții și să nu afecteze rețelele electrice, de comunicații, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
  • curățarea de vegetație a suprafeței din jurul fiecărei grămezi pe o distanță de 5 m;
  • desfășurarea arderii numai pe timp de zi;
  • asigurarea mijloacelor și materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
  • supravegherea permanentă a arderii;
  • stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii.

Comentarii Facebook