Canalul Morii, de pe strada George Barițiu, a avut podețe minunate și porți din fier forjat, cu arhitectură în stil transilvan, așa cum îi plăcea să spună lui Lajos Pákey, arhitectul șef al orașului la începutul secolului XX.

În 1986, încă se vedea pe strada Barițiu poarta din fier forjat din fața Muzeului Industrial ”Ferenc József (Politehnica). Poarta și gardul din fier forjat au fost proiectate de arhitectul Pákei Lajos, ca parte a proiectului Muzeului în jurul anului 1902. 

Mai jos, pe Canalul Morii avem și podul de la capătul străzii Malom (Barițiu), în 1986, înainte de a acoperi Canalul Morii din fața Muzeului Industrial ”Ferenc József". Studenții de atunci își aduc aminte că acest pod. ”Studenții de la Poli din vremurile, în care mai era podețul -intrarea, l-am denumit ”Ponte del suspino” (Podul suspinelor); Asta cand așteptam pe el sa intram la examene”, a rememorat un clujean, pe grupul Amintiri din Vechiul Cluj. 

Nu se știe ce s-a ales de aceste podețe, dar poarta a fost păstrată. Se pare că poarta a fost mutată pe str. Observatorului, nr. 2, la UTC-N, Electro.

Cine a fost arhitectul Pákei Lajos, uitat de clujenii din ziua de azi

Una dintre ideile pe care Pákei Lajos le-a susţinut cu tărie a fost cea a existenţei unul stil arhitectural transilvan prin care, considera arhitectul, s-ar putea pune şi mai mult în valoare farmecul acestei provincii de la marginea imperiului, unde a proiectat zeci de clădiri, biserici şi castele. 

Câteva dintre cele mai importante sunt: În Cluj - Hotel New York/Continental/Conti, Casino, Chios, Academia de Comerţ, clădirea Universităţii Tehnice, soclul statuii lui Matei Corvin, soclul statuii Reginei Elisabeta, gardul de fier al Bisericii Sfântul Mihail din Cluj; din Transilvania - bisericile unitariene din Belin (judeţul Covasna), Delenii (judeţul Mureş), Firtănuş (judeţul Harghita), din Odorheiu Secuiesc, biserica catolică din Târnăveni, castelul Teleki din Chinari (judeţul Mureş), castelul contelui István Teleki din Dumbrăvioara (judeţul Mureş), castelul lui Tivadar Béldy din Budil (judeţul Braşov), castelul lui István Ugron din Zau de Câmpie (judeţul Mureş), soclul statuii Wesselényi din Jibou (judeţul Sălaj); din străinătate - soclul statuii Maria Terezia din Bratislava, casa lui János Fadrusz (sculptorul ce a realizat statuia lui Matei Corvin, un alt simbol al Clujului) din Budapesta.

Canalul Morii va fi readus la viață în epoca Boc

Canalul Morii va fi readus la viață pe strada Barițiu din fonduri europene, în cadrul unei investiții de 4 milioane de euro, care va include, la pachet, și amenajarea Parcului Ion Luca Caragiale și a străzii O. Petrovici.

Canalul Morii va fi revitalizat, acesta fiind al doilea curs de apă ca importanță din municipiu. 

Soluția propusă pentru a revitaliza zona Parcului Ion Luca Caragiale și a Canalului Morii

Se propune reamenajarea integrală a suprafeței parcului, cu identificarea și păstrarea vegetației valoroase și sănătoase existente, pentru a crea o atractivitate mai mare în rândul publicului decât există în prezent. Totodată se propune descoperirea canalului Morii, al cărui traseu sistematizat a fost acoperit la sfârșitul anilor 80 cu o dală de beton. Prin descoperirea acestui al doilea curs de apă ca importanță în oraș, acesta devine parte integrantă a parcului. În consecință se propun amenajări și sistematizări pe verticală pentru a facilita accesul pietonal la luciul de apă, însoțite de amenajări peisagere specifice cursurilor de apă.

Foto: IVÁN ROHONYI D.