Părintele medic Bogdan Chiorean, directorul Centrului de Îngrijiri Paliative Sf. Nectarie din Cluj-Napoca, locul unde bolnavii în ultimul stadiu sunt îngrijiți cu multă dragoste, se arată depășit de controalele autorităților locale. Într-o țară în care „moralitatea și dragostea nu mai au nicio valoare”, doar legile își spun cuvântul, potrivit parintelui Bogdan Chiorean. Așa s-a ajuns ca o mână de oameni care alină suferinzii să ajungă extenuați nu din cauza muncii pe care o fac, ci din cauza unui sistem depășit de realitate.

„Am spus de mai multe ori că în vreo 15-20 de ani, dacă se continuă acest trend, medicina va deveni tot mai defensivă.

Specialiștii se vor feri să trateze pacienți de teama penalului. Deja se întâmplă adesea să se prefere o variantă imorală, dar legală, iar studenții sunt învățați din primii ani cum să se acopere legal de hârtii, indiferent de cât de bine sau rău îi e omului.

Pacienții cu hemoragii vor semna cu sânge venos externarea „pe propria răspundere”. 

Iar instituțiile statului vor pune tot mai multă presiune pe spitale, ca lucrurile „să meargă bine”. Nu știm pentru cine, dar în niciun caz pentru pacienți.

Azi am avut un control. Nimic neobișnuit. Ne controlează vreo 20 de instituții. Dacă te-ai ocupa cu cine-știe-ce nelegiuiri, n-ar fi atâtea.

Am îngrijit 6000 de pacienți în 10 ani. Gratuit. Oameni pe care nu i-a mai vrut niciun spital.

Echipele de „îndrumare și control” i-au întrebat pe unii pacienți dacă pot enumera efectele adverse ale medicației. Ai mei abia își puteau rosti numele din cauza bolii. Concluzia „experților”? Nu există comunicare medic-pacient eficientă.

Pe alții i-au întrebat dacă li s-a comunicat data externării. Răspunsul unei muribunde a fost mai potrivit ca orice: „Doar Dumnezeu știe când ne mai externează de aici. De tot.”

Unii vin să ne spună că pacienții imobilizați pot fi cazați doar la parter, să poată fugi din calea focului, dacă e să fie. Celelalte 3 etaje să le folosim pentru birouri. De ce să ajuți 40 de pacienți simultan când poți sta confortabil doar cu 8? Nenorocit confort! Anul trecut, cu 40 de paturi autorizate, aproape 1000 de bolnavi terminali au rămas pe lista de așteptare fără să aibă un loc.

Unii vin la bucătăria spitalului și ne spun că nu avem cântar verificat metrologic. E drept că pâinea ce se frământă acolo, ca să aducă aminte de casă, e ca de aur, dar nu suntem amanet și punem câtă făină vreau eu.

Tot ei au reclamat că de Crăciun am dat unor muribunzi mâncare tradițională de să le aducă aminte de Ignat și nu m-am conformat meniurilor făcute de un dietetician autorizat, dar defazat.

Și dacă n’ai plase de insecte la toate geamurile, ce contează că o mână blândă le mângâie chipurile tot timpul de nu apucă țânțarii să ajungă?

Temperatura ambientală nu e consemnată de măcar 3 ori pe zi. Dar, Doamne, parcă aș vrea să consemnez în Celsius sau Fahrenheit căldura pe care o simt oamenii ăștia în spitalul nostru.

Dar, știți, normativele...

Și noi suntem puși să... 

N-am avut niciodată o problemă cu raportarea la autoritate, dar întotdeauna dezaprob acceptarea tacită a neghiobiei. 

Niciunul dintre cei care vin în control nu vrea să intre în saloane. E prea dură confruntarea cu realitatea vieții. Ca niște actori grăbiți și macabri, spun adesea că „în fața legii, moralitatea și dragostea voastră n’are nicio valoare”.

Dragă bolnavule, cumva e mereu sâmbătă și nu-ți este îngăduit la vindecare! 

Și amenda va fi plătită din banii tăi, ai muribundului…”, a transmis părintele medic Bogdan Chiorean.