Zeci de clujeni au fost notificați de Primăria Cluj-Napoca să înceapă demersurile pentru a-și dezgropa morții din cimitirul Mănăștur.

Problemele au început în 2012, fiind semnalate de Știri de Cluj într-o anchetă, subiectul fiind tratat și în emisiunea Știri de Cluj LIVE.

Este vorba despre 60 de morminte care trebuiau exhumate, dar Primăria Cluj-Napoca a promis că va găsi soluții. După 3 ani în care nu s-a făcut mare lucru, cei care au dat în judecată Primăria Cluj-Napoca au trecut la executarea sentiței, iar municipalitatea a somat rudele morților să treacă la exhumare. 

Curtea de Apel Cluj a decis în 2012 că Primăria Cluj-Napoca a extins în mod ilegal Cimitirul din Mănăștur, iar cele 60 de persoane înmormântate acolo trebuie exhumate.

S-a ajuns la această situație în urma unui proces deschis la Judecătoria Cluj-Napoca, în 2011, de proprietarii a două terenuri de pe strada Frunzișului nemulțumiți de faptul că mormintele au ajuns la 2 metri de proprietatea lor.

”Reclamanata Ileana Balibanu a obținut certificatul de urbanism nr. 2555 din 30 mai 2007, iar reclamanta SC VSV Invest Grup SRL a obținut certificatul de urbanism nr. 5862/28.12.2006 eliberat de Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru realizarea investiției ”Sediu bancă și spații comerciale P+2E” și certificatul urbanistic nr. 5861/28.12.2006 pentru realizarea investiției ”Imobil de locuit cu parter comercial P+8E”, ambele investiții fiind propuse să se realizeze pe terenul situat în Cluj-Napoca, pe strada Frunzișului FN.

Reclamantele, ca urmare a faptului că au fost obligate să realizeze un PUZ pentru schimbarea actualei destinații a terenului, s-au asociat pentru efectuarea acestui plan, respectiv în schimbarea destinației terenurilor ce le aparțineau din zona G2 (subzone cimitirelor) în zona CM1a - zonă mixtă de producție, servicii, locuințe, P+10E. 

A fost întocmit Planul Urbanistic Zonal, care a fost înregistrat la Primăria municipiului Cluj-Napoca, schimbarea destinației pornind de la nevoia satisfacerii intereselor economice ale reclamanților întrucât regimul terenului la acea dată era de UTR=G2 și nu permitea edificarea construcțiilor dorite cu un regim de înălțime P+10.

Terenurile reclamanților sunt cuprinse în totalitate în PUZ aprobat pentru beneficiara Tower SRL în zona CM, fiind aprobat împreună cu PUZ în ședința Consiliului Local din data de 27.11.2007. Prin aprobarea dată de Consiliul Local pentru PUZ Tower destinația terenului reclamantelor a fost modificată din UTR=G2, subzonă cimitirelor, în UTR=CM, zonă mixtă, de construcții P+10E. La limita de proprietate cu terenurile reclamanților, pârâtul (Primăria Cluj-Napoca) a procedat la amplasarea unor morminte în zona CM zona mixtă, de producții, servicii și locuințe, unde amplasarea acestora era interzisă”, arată, în sentința din 25 octombrie 1011, Judecătoria Cluj-Napoca.

Judecătorul a cerut efectuarea unei expertize, iar concluzia a fost că ”mormintele noi realizate ca urmare a extinderii cimitirului, pe varianta Zorilor-Mănăștur, ocupă o suprafață de 229 de mp din terenul cu nr. topografic 22191. Aceste morminte sunt amplasate la 2 metri și respectiv 1 metru față de parcela reclamantei Ileana Balibanu și la 22,68 mp până la terenul reclamantei SC VSV Invest Grup.

Prin expertiza tehnică dipusă în cauză, a fost dovedit faptul că terenurile reclamantelor sunt situate aproape în totalitate în UTR=CM, în urma cuprinderii acestora în PUZ aprobat pentru beneficiara SC Tower SRL în anul 2007, după cum a rezultat și faptul că și mormintele sunt cuprinse în același PUZ Tower și aparțin UTR=CM.

Susținerea pârâtului (Primăria Cluj-Napoca) că terenurile reclamantelor sunt situate în UTR sunt contrazise și de faptul că vecinului reclamantelor numitul Adrian Dragoș, din strada Frunzișului fără număr, aflat pe același aliniament cu front la strada Frunzișului, la o distanță de câțiva metri de terenul reclamantelor, i-a fost eliberat Certificatul de urbanism în care se precizează că terenul a fost încadrat în parte în UTR=CM cu destinația zonei, cu regim de construire continuu sau discontinuu și înălțimi maxime de P+10 inclus în PUZ SC Tower SRL și o parte în UTR=G2, care nu este inclusă în PUZ Tower. Astfel, dacă acest PUZ Tower, nu ar fi modificat destinația zonei în litigiu, atunci nici certificatul de urbanism menționat mai sus nu putea fi eliberat”, a mai arătat instanța.

Având aceste probe că cimitirul a fost amplasat ilegal, Judecătoria Cluj-Napoca a dispus sistarea lucrărilor de săpare a locurilor de veci pe fâșia de teren adiacentă străzii Frunzișului. ”Obligă pârâtul să strămute locurile de veci (mormintele) edificate pe fâșia de teren” (...) și ”să păstreze distanța legală de protecție de 53 de mp față de limita de proprietate a terenurilor reclamanților”.

Primăria Cluj-Napoca a făcut apel, care s-a judecat la Tribunalul Cluj. Instanța le-a dat din nou câștig de cauză reclamanților. ”S-a mai reținut de instanță că extinderea cimitirului s-a făcut fără a se prezenta dovada autorizației sau avizului de mediu și nici autorizația sanitară. Conform regulilor de igienă distanța la care poate fi amplasat un cimitir față de alte zone de locuit este de minim 50 de metri. Extinderea, respectiv amplasarea mormintelor, a fost realizată aproape de tortuar, lângă strada Frunzișului segment al DN E60, fără a se păstra o continuitate între vechiul cimitir și mormintele noi, existând între acestea și vechiul cimitir o distanță de 200 de metri, fiind edificate dinspre stradă spre vechiul cimitir”, a subliniat judecătorul de la Tribunalul Cluj.

Această sentință a fost atacată cu recurs de Primărie la Curtea de Apel Cluj, dar decizia a rămas neschimbată.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat în octombrie 2012, în cadrul emisiunii Știri de Cluj LIVE, că se încearcă găsirea unei soluții pentru a împiedica această exhumare. ”Sentința este în analiză la departamentul juridic. Se pare că nu se pune problema afectării mormintelor. Acum facem suprapunerilor topografice pentru a vedea în ce măsură această persoană care a primit terenul prin retrocedare, în ce măsură limita de proprietate afectează sau nu locurile de veci deja existente și se pare că s-ar putea să avem câștig de cauză”, a spus Oana Buzatu.

Se pare că Primăria Cluj-Napoca nu a reușit să găsească nicio soluție pentru această problemă, iar oamenii trebuie să se descurce cum pot.

Subiectul a fost dezbătut în 2012 și în Consiliul Local Cluj-Napoca. Primarul Emil Boc a declarat în ședinta de îndată a Consiliului Local că cele 60 de morminte din Cimitirul Mănăștur nu vor fi exhumate, în ciuda sentinței executorie a Curții de Apel Cluj.

”Această sentință nu poate fi pusă în aplicare fără acordul proprietarilor mormintelor. Cei care au dat în judecată Primăria și au câștigat ar trebui să dea în judecată și familiile pentru a le cere să își dea acordul pentru exhumare”, a precizat Emil Boc.

Emil Boc, duel DUR cu Cătăniciu: Cele 60 de morminte din Cimitirul Mănăștur nu pot fi exhumate - VIDEO