Prin ce TEHNICĂ au fost maghiarizate numele românilor din Ardeal, la sfârşitul anilor 1800: Avram Iancu a devenit Iank Abraham
.gif)
Numele elevilor români care urmau, la sfârşitul anilor 1800, şcoli maghiare erau maghiarizate automat. Același lucru se întâmpla și cu recruţi, care intrau în armată cu un nume şi ieșeau cu altul.
În 1897, Parlamentul din Budapesta a votat legea maghiarizării numelor oraşelor şi satelor româneşti din Transilvania, scrie adevarul.ro.
Localitățile care se terminau cu cu sufixul ”u” au rămas fără el. Iată câteva exemple din zona Munţilor Apuseni: Albacu a devenit Albac şi pe urmă Fehervölgy, Buciumu a devenit Bucium apoi Bucsóny, Câmpeniu a devenit Cîmpeni apoi Topánfalva, Ponorelu a devenit Ponarel apoi Ponorel, Sohodolu a devenit Sohodol, apoi Aranzosszohodol, Peleşu a devenit Peleş apoi Peles, Cărpinişiu a devenit Cărpiniş apoi Abrudkarpenyes, Lăpuşu a devenit Lăpuş (Arieşeni) apoi Lepus, Mogoşu a devenit Mogoş, apoi Mogos.
În 1898, a apărut lucrarea lui Simon Telekes: ”Cum să maghiarizăm numele de familie”. Au fost căutate metode de maghiarizare de-a dreptul perfide. Din Avram Iancu, elevul devenea Iank Abraham.
În armată, militarii intrau cu nume românesc și erau lăsați la vatră cu nume maghiarizat. Furduiu Dumitru devenea Fúrdui Demeter, Furduiu Ioan - Fúrdui Ianoş, Furduiu Nicolae - Fúrdui Miklos.
Era eliminat sufixul ”u” din ume și pus accent pe prima silabă a numelui de familie. Documentele de arhivă cercetate de profesorul Ilie Furduiu pentru studiul ”Momente din lupta românilor împotriva maghiarizării înainte de 1918” , ne ajută să aflăm cum au fost maghiarizate numele românilor din Ardeal. În prezent întâlnim atât numele românesc cât şi cel maghiarizat: Ancău – Anca, Ardeleanu – Ardelean, Albu – Alb, Abrudeanu – Abrudean, Aiudeanu – Aiudean, Aronu – Aron, Adamoviciu – Adamovici, Baicu – Baic, Balosu – Balos, Barbu – Barb, Beldeanu – Beldean, Beleiu – Belei, Berindeiu – Berindei, Bârluţiu – Bârluţ, Bârzu – Bârz, Boariu – Boar, Bolunduţiu – Bolunduţ, Breazu – Breaz, Briciu – Brici, Bugnariu – Bugnar, Bumbu – Bumb, Boieriu – Boer, Boncuţiu – Boncuţ, Buzgariu – Buzgar, Blagu – Blag, Botariu – Botar Boancăşiu – Boancăş, Bartocu – Bartoc, Burzu – Burz, Bobariu – Bobar, Boldu – Bold, Barţiu – Bariţ, Bogdanu – Bogdan, Cacoveanu – Cacovean, Cadariu – Cadar, Cărpinişanu – Cărpinişan, Câmpeanu – Câmpean, Cernăianu – Cernăian, Ciorogariu- Ciorogar, Cipariu – Cipar, Cişmaşu – Cişmaş, Ciurariu – Ciurar, Cârnaţiu – Cârnaţ, Cojocaru – Cojocar, Comăniciu – Comănici, Coşeriu – Coşer, Covaciu – Covaci, Craiu – Crai, Crăciuneanu – Crăciunean, Creţiu – Creţ, Cucerzanu – Cucerzan, Curuţiu – Curuţ, Coroiu – Coroi, Ciobanu – Cioban, Corlaciu – Corlaci, Cuteanu – Cutean, Chirtopu – Chirtop, Cotişelu – Cotişel, Crişanu – Crişan, Coroianu – Coroian, Danciu – Danci, Dăianu – Dăian, Deceanu – Decean, Dogariu – Dogar, Doţiu – Doţ, Drăghiciu – Drăghici, Drăgoiu – Drăgoi, Dreghiciu – Dreghici, Dumitraşu – Dumitraş, Davidu – David, Dragoşu – Dragoş, Drăganu – Drăgan, Fleşeru – Fleşer, Furduiu – Furdui, Fiţiu – Fiţ, Fişteriu – Fişter, Fărcaşiu – Fărcaş, Fodoru – Fodor, Grosu – Gros, Gomboşiu – Gomboş, Grozavu – Grozav, Giurgiu – Giurgi, Glodariu – Glodar, Haţeganu – Haţegan, Horhoiu – Horhoi, Henegariu – Henegar, Hanganu – Hangan, Haneşiu – Haneş, Haiducu – Haiduc, Hanganu – Hangan, Iancu – Ianc (Iank), Ilieşiu – Ilieş, Huţiu – Huţ, Ienciu – Ienci, Indreiu – Indrei, Jeleriu – Jeler, Jurju – Jurj, Jinariu – Jinar, Joldişiu – Joldiş, Leahu – Leah, Lucaciu – Lucaci, Lupu – Lup, Leheneanu – Leheni, Lungu – Lung, Lupuţiu – Lup, Lobonţiu – Lobonţ, Lazăru – Lazăr, Macoveiu – Macavei, Mateiu – Matei, Mărgineanu – Mărginean, Miheţiu – Miheţ, Mocanu – Mocan, Mogoşanu – Mogoşan, Morariu – Morar, Munteanu – Muntean, Marcu – Marc, Mureşanu – Mureşan, Micu – Mic, Mihu – Mih, Morcanu – Morcan, Matesu – Mateş, Moguţiu – Moguţ, Nanu – Nan, Neagu – Neag, Novăceanu – Novăcean, Neamţu – Neamţ, Nemeşiu – Nemeş, Olariu – Olar, Oniciu – Onici, Oneţiu – Oneţ, Olteanu – Oltean, Opincariu – Opincar, Opreanu – Oprean, Ordeanu – Ordean, Orăşanu – Orăşan, Oţoiu – Oţoi, Păcurariu – Păcurar, Pătruţiu – Pătruţ, Popoviciu – Popovici, Puşcaşiu – Puşcaş, Poienariu – Poienar, Pruneanu – Prunean, Podariu – Podar, Potinteiu – Potintei, Pavenu – Paven, Poganu – Pogan, Purcelu – Purcel, Puşcariu – Puşcar, Plicul – Plic, Râsteiu – Râstei, Rusu – Rus, Radu – Rad, Raţiu- Raţ, Roşianu – Roşian, Rotariu – Rotar, Raiu – Rai, Sârbu – Sârb, Salcău – Salcă, Sântimbreanu –Sântimbrean, Străjanu – Străjan, Sasu – Sas, Sitaru – Sitar, Surdu – Surd, Stanu – Stan, Scrobu – Scrob, Suciu – Suci, Şerbu – Şerb, Ştefănuţiu – Ştefănuţ, Şortanu – Şortan, Stiopu – Stiop, Fătu – Făt, Târnoveanu – Târnovean, Trifu – Trif, Tătaru – Tătar, Turcu – Turc, Ursu – Urs, Voicu – Voic, Văcariu – Văcar, Vlaicu – Vlaic, Vârtanu – Vârtan etc.
7 Comentarii
Votați Partidul USR, Pentru A Nu Exista Armata Obligatorie În România:
https://youtu.be/pVwaR6ikBZk?si=0xPy1-xDU70fulqG
Nu Vrem Armata Obligatorie:
https://youtu.be/WnklLPgt6hg?si=8WrjxuYGIAEDUkqx
Dacă Voi Politicienii, Veți Da Arme La Oameni Și Copii, Atunci Să Vă Așteptați Să Nu Vă Fie Bine,… Citeste mai departe
Nu Vrem Armata Obligatorie:
https://youtu.be/WnklLPgt6hg?si=8WrjxuYGIAEDUkqx
Soldații Se I-a De La Instituții De Învățământ De Domeniu Militar, Nu Oameni Și Copii De La Alte Instituții De Învățământ, Nu Oameni Și Copii De Rând !
Deoarece Sunt Și Oameni Și Copii Care Nu Vor Armată Nici-o Dată, Și Nu Vor Să Meargă… Citeste mai departe
La Cluj-Napoca, numărul maghiarilor și al germanilor este de sub 20%. Întrebare: în baza cărei ”legi” a fost tradus numele municipiului!?
Sunt nascut si instruit in Cluj, la fel ca si parintii mei, ca sa nu aud despre vinituri, desi degeneratiile de strambi, idioti, gangavi de atata cosangvinizare ar trebui sa mai citeasca despre Darwin siimportanta metisarii.
La numele locurilor, procentul de nationalitati ar trebui sa defineasca indicatoarele bi sau multilingve.
La numele persoanelor… Citeste mai departe
Numele personale nu se traduc, se pronunta ca in limba de origine, Germania e de fapt Deutschland. Italienii italienizeaza, iar ungurii ungurizeaza, schimba numele dupa limba lor, de nu mai stii despre cine e vorba.
La localitati, numele maghiare sunt cele adevarate pentru maghiari, in timp ce numele romanesti sunt cele adevarate pentru romani. In aceasta disputa adevarul nu e de partea nimanui (pentru ca intotdeauna vor exista contestatari) si, pentru a nu se ajunge la razboi (sau comentarii penibile precum cele proferate de destui imbecili de ambe etnii), tarile… Citeste mai departe
Subtil, ni se da lista cu viitoarele noastre nume? Trebuie sa fim pregatiti pentru ceva?