Rectorul Universității Babeș Bolyai de la Cluj-Napoca a declarat că, din perspectiva universității pe care o reprezintă „lucrurile arată bine, acceptabil” în privința proiectului de lege a învățământului superior.

Reamintim că noile legi ale Educației au fost puse în dezbatere publică de către Sorin Cîmpeanu, care a demisionat între timp din cauza acuzațiilor de plagiat. Succesoarea sa, Ligia Deca, cea care s-a ocupat de proiectul „România Educată”, lansat de Klaus Iohannis încă din primul mandat, a venit cu noi modificări.

Profesorul Daniel David a spus la Euronews România că, dacă cei din Parlament „vor dori ca această lege a învățământului superior să marcheze începând cu anul 2023, poate ar merita decuplată de legea învățământului preuniversitar”, altfel existând riscul unei întârzieri în aplicare până cel puțin în toamna anului 2024.

Daniel David a spus că este un moment important în vara acestui an, când în universități au loc alegeri.

„În variantele anterioare noi, la UBB am avut două critici majore legate de această lege. O critică a fost legată de arhitectura sistemului academic, acest lucru s-a corectat în acest moment foarte bine, aș spune eu, chiar foarte bine, în sensul că avem universități cu misiuni clar definite și că avem indicatori cu potențial de evaluare a acestor misiuni, coroborate cu norma didactică foarte bine definită, în nicio lege nu a fost atât de bine definită, împreună cu clarificarea relațiilor între nivelurile de licență, master și doctorat. Deci aici suntem mulțumiți.

În zona de etică vedem o îmbunătățire, ați scos în evidență și dumneavoastră cele mai importante schimbări, astfel încât în această variantă eu zic că lucrurile sunt acceptabile, mai ales dacă avem o autonomie care să ne permită să intervenim după aceea, să adăugăm lucruri în plus. Am văzut, de exemplu, că se dă o forță mult mai mare Comisiei de etică de la nivel de universității și spune în lege foarte clar că este autonomă față de aproape toate structurile Universității, are funcții diferite inclusiv să controleze cum se fac cursurile de etică universitară, ceea ce este un lucru bun. Am văzut și o îmbunătățire aici.

Deci, per ansamblu, eu cred că sub aspectul învățământului superior, din perspectiva noastră, lucrurile arată bine, acceptabil, legea este bine conectată cu reformele europene, care au venit pe linia microcertificatelor, învățământului dual, concentrărilor academice de exemplu și a altor reforme care au apărut între timp la nivel european din 2011, astfel încât sigur, nu știu dacă se va dori lucrul ăsta, dar le spun încă odată celor din parlament că, dacă vor dori, această lege a învățământului superior să marcheze începând cu anul 2023 poate ar merita decuplată de legea învățământului preuniversitar, altfel vom aștepta până la anul fiindcă nu cred că veți termina la timp dacă mergem împreună cu cea de preuniversitar.”

Întrebat despre cazul ministrului Bode, pe numele căruia Comisia de etică a UBB a emis o hotărâre care arată că a plagiat în teza de doctorat, Daniel David a susținut că modificările în privința CNATDCU sunt bune față de ce conțineau precedentele proiecte.

„Va fi nevoie (n. red. de CNATDCU), iar funcțiile pe care le are în lege sunt în regulă. Are funcții mult mai puternice față de variantele anterioare – are funcție de standardizare, de control, de monitorizare, de instanță de apel. Dar uite, de exemplu, dacă tot ați pomenit cazul domnului ministru Bode, dacă funcționa legea așa cum este formulată acum, aș fi putut eu să merg în instanță pentru a solicita retragerea titlului. În condițiile în care îl gândim în logica veche, a vechii legi, eu n-am avut altceva de făcut decât să mă duc spre CNATDCU, care avea datoria să meargă mai departe. Doar că, prin decizia Curții Constituționale a fost la rândul lui blocat. Dacă era adoptat această lege, puteam eu să am acum următoarea acțiune de a solicita retragerea titlului.

Acestea fiind spuse, nu vreau să minimizez probleme care pot să existe și în zona învățământului superior, care pot fi discutate, care pot să fie critic discutate, exemplu vorbim de mandatele rectorilor în varianta de acum dacă cineva este la al treilea mandat, adică are deja 12 ani, prin această lege mai poate avea 10 ani, asta înseamnă a greva Universitatea 22 de ani, ceea ce mie mi se pare foarte mult. Dar, mă rog, asta fost decizia politică… Deci sunt lucruri care pot să fie discutate și contra-argumentate, dar, per ansamblu, uitându-mă la cum arată legea învățământului superior, eu cred că este în regulă și ar putea să i se dea drumul poate un pic mai repede. Dacă o legăm de cea a învățământului preuniversitar, sentimentul meu este că mai repede de anul universitar 2024 – 2025 nu o să o aplicăm și pierdem tocmai alegerile care au loc în universități începând cu 2023”, a încheiat David, potrivit edupedu.ro.