România în criză de medici: Soluțiile autorităților și potențialul neexploatat al studenților străini

Criza de medici din România se adâncește pe zi ce trece, fiind alimentată de o serie de factori precum distribuția inegală a personalului, emigrarea masivă a medicilor și blocarea angajărilor în sistemul de sănătate. În timp ce autoritățile caută soluții, o resursă valoroasă rămâne neexploatată: studenții străini care vin să studieze medicina în România.

• Distribuție inegală și deficit de specialiști: Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România, subliniază că „problema cea mai importantă o reprezintă o distribuție inegală” a medicilor, atât la nivel teritorial, cât și pe specialități. Acest dezechilibru face ca anumite regiuni și specialități medicale să fie grav afectate.

  Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România: „Există „Două Românii” din acest punct de vedere, subliniază și Colegiul Medicilor din România, care arată că există „o criză în ceea ce privește resursa umană”. Peste jumătate dintre medici lucrează în București și alte 5 județe: Iași, Mureș, Cluj, Timiș și Dolj - unde sunt centre universitare”. 

  România, sub media europeană: România are doar 357 de medici la suta de mii de locuitori, ceea ce plasează țara sub media europeană și agravează accesul la îngrijiri medicale, mai ales în mediul rural. Mai exact, suntem sub țări ca Bulgaria (unde există 480 de medici la suta de mii de locuitori), Germania, Spania, Italia, Danemarca, Cipru, Lituania, Malta, Slovacia, Finlanda și Suedia.
  

• Potrivit unui raport al Curții de Conturi pentru anii 2014-2021, criza de specialiști din sănătate este perpetuată de ani de zile. Doar în cadrul unităților sanitare din subordinea Ministerului Sănătății existau cu cel puțin 1.000 de doctori mai puțin decât ar trebui.  Specialitățile medicale unde exista deficit de personal erau Anestezie și Terapie Intensivă, Psihiatrie, Cardiologie, Radiologie, Chirurgie generală, Medicină Fizică, Medicină de urgență, Medicină de laborator, Medicină internă și Gastroenterologie. 
  

  Exodul medicilor: Emigrarea medicilor români continuă să fie o problemă majoră, cu peste 22.000 de medici școliți în România lucrând în străinătate în 2021. Condițiile de muncă precare și infrastructura deficitară sunt principalele motive pentru care aceștia aleg să plece.
  

• În același timp, însă, România a devenit un magnet pentru studenții străini care vor să studieze medicina, după cum titra The Economist în luna iulie.  Numărul studenților străini care aleg să studieze medicina la noi în țară este de ordinul miilor. Numai la Universitatea de Medicina și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca studiază în jur de 3.300, potrivit rectorului Anca Buzoianu.

  „Noi avem în fiecare an, dintre absolvenții UE, care dau examenul național de rezidențiat. Anul ăsta am avut 16 din Franța care l-au dat și l-au luat. Își urmează rezidențiatul în România, se specializează aici - o parte dintre ei, nu foarte mulți, rămân și profesează aici. Avem mai multe cazuri de acest gen din Franța”, a declarat rectorul UMF „Iuliu Hațieganu”, prof. univ. dr. Anca Buzoianu, pentru Digi24.ro.

  Filiera non-UE, o soluție subutilizată: În acest context, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, atrage atenția asupra potențialului pe care îl reprezintă studenții străini proveniți din afara Uniunii Europene. Ea afirmă, potrivit Digi 24 că:

  „Filiera non-UE ar putea fi o sursă de medici (...) Ideea e foarte bună în condițiile în care lipsa de medici e o problemă de sănătate publică.”

• Barierele birocratice: Deși potențialul filierei non-UE este recunoscut, obstacolele birocratice împiedică utilizarea eficientă a acestei resurse. Lipsa unui cadru legislativ care să faciliteze integrarea acestor absolvenți pe piața muncii din România reprezintă o piedică majoră în combaterea crizei de medici.