Material de Delia Cărbune

Calitatea apei din lacul Tarnița s-a înrăutățit brusc anul trecut, în 2018, apa devenind MODERATĂ, deși cu un an înainte calitatea era BUNĂ.  Astfel, clasa de calitate a apei din Tarnita a fost timp de patru ani, in perioada 2014-2017 BUNĂ, iar in 2018 a pierdut o clasa si a devenit MODERATĂ. Urmatoarea clasa la care se va ajunge, fara indoiala, daca autoritatile nu iau masuri urgente este calitate SLABĂ. Aceasta degradare a calitatii apei, s-a produs pe fondul cresterii unor indicatori care sunt influentati de cantitatea de materii organice (cel mai probabil pentru că a crescut cantitatea de dejectii din lac). 

Reprezentantii Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa (ABAST) au precizat că ”în contextul creșterii presiunilor antropice (n.red. acțiunile omului asupra naturii) din zona lacului Tarnița, începând cu anul 2018 se observă creșteri ale valorilor medii pentru unii indicatori fizico-chimici din grupa “Regimul oxigenului” (CBO5 şi CCO Cr, indicatori sensibili la încărcarea în materii organice a apei lacului)”.

Datele au fost furnizate de ABAST, care nu a oferit, insa, informatii concrete despre nivelul si modificarile acestor indicatori, motivând că ”buletinele de analiză și valorile indicatorilor de calitate sunt informații exceptate de la liberul acces la informatii”.

Conform surselor Știri de Cluj, indicatorul CBO5 din lacul Tarnița ar fi ajuns la nivelul 4, de la nivelul 1 cât era acum câțiva ani. Informatia nu este, insa, confirmata de oficialitati, deoarece, desi Stiri de Cluj a adresat ABA Somes- Tisa o intrebare exact despre acest indicator, reprezentantii institutiei au spus ca aceasta nu este o informatie publica. Grav este că de la nivelul 5 al indicatorului CBO5, apa ar putea fi declarată nepotabilă.  

Apele de suprafata destinate potabilizarii se incadreaza in trei categorii: 

- A1 (apa care necesita tratare fizica simpla si dezinfectie), 

- A2 (apa care necesita tratare normală fizică, chimică și dezinfecție [de exemplu: preclorinare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, dezinfecție (clorinare finală)].

- A3 (apa care necesita pe langa tratamentele obisnuite, tratare chimică specială pentru a deveni potabilă)

Apa din Tarnita se incadreaza in prezent in categoria A2, dar daca autoritatile nu iau masuri urgente fata de ceea ce se intampla la Tarnita, cu siguranta se va ajunge mai devreme sau mai tarziu la A3. 

Instituțiile strategice ale statului român sunt în alertă în acest caz și monitorizează atent situația de la Tarnița, mai ales că în ultimii doi ani lucrurile s-au agravat, pe fondul inerției autorităților.

Autoritatile se spală pe mâini și dau vina una pe alta că nu se iau măsuri

Revoltătoare sunt mai multe lucruri:

1. Faptul că politicienii locali, potentați, au susținut în 2008 o Hotărâre de Guvern semnată de premierul Călin Popescu Tăriceanu, prin care lacurile Beliș Fântânele și Tarnița au fost făcute navigabile, fără, atenție, a fi emis și un regulament de navigabilitate, adică fiecare făcea ce dorea. 

2. Garda de Mediu Cluj, autoritate de control, a făcut doar 2 controale în ultimii 5 ani, și nu a dat nicio amendă, pentru ca nu a constatat evacuari de ape uzate!!!!!. 

3. Calitatea apei din lac este clar mai slabă, iar acest lucru are evidentă legătură cu apariția a zeci de pontoane și ambarcațiuni pe lac, dar și a vilelor de vacanță cu fose septice de pe malul lacului, dar și din amonte. Cu toate acestea, autoritățile de control, conduse politic și în legătură cu potentații vremii, refuză să indice exact cauza. 

4. Desi Hidroelectrica (institutie condusă de soțul senatoarei ALDE, Steluța Cătăniciu) este administratorul lacului Tarnița, conducerea insitutiei spune că nu are nicio atribuție în privința lacului. Singura atributie: producerea de energie electrică. Cu alte cuvinte, folosesti un bun national, dar fara nicio obligatie sau responsabilitate. 

Garda de Mediu Cluj a făcut două controale în cinci ani

Să începem, însă, cu Garda de Mediu Cluj. Instituția de control este condusă acum de Valentin Suciu, fost Șef al Serviciului de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, și soț al primăriței din Chinteni, Lucia Suciu, dar pe scaunul de șef s-au perindat și alte personaje susținute politic. Garda de Mediu a făcut la Tarnița, în ultimii 5 ani, numai două controale pentru identificarea evacuărilor de ape fecaloid menajere. Un control 2015 și al doilea  în 2018. Fără niciun rezultat. Practic nu s-au găsit evacuări în apa din Tarnița a apelor uzate de la cabanele sau pontoanele din zonă și nici nu s-au aplicat sancțiuni. 

Foto: Evacuarea dejecțiilor de la petrecerile de pe lac

Lucrurile stau atât de bine, încât Garda de Mediu se laudă cu raportul privind starea mediului pe anul 2018, publicat pe site -ul Agenției de Protecție a Mediului Cluj, unde se menționează că s-a observat o conformare cu standardele de calitate a apei, iar apa din lacul Tarnița este ”la o categorie bună”.

Analizele făcute în lac, în diverse puncte arată că lucrurile la Tarnița s-au înrăutățit

Analizele Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa (ABAST) îi contrazic, însă, pe cei de la Garda de Mediu. ABA Someș Tisa arată ca ”monitorizarea efectuată până în anul 2017 a înregistrat o constanță a valorilor medii pentru indicatorii fizico-chimici și biologici. In contextul creșterii presiunilor antropice (n.red. acțiunile omului asupra naturii) din zona lacului Tarnița, începând cu anul 2018 se observă creșteri ale valorilor medii pentru unii indicatori fizico-chimici din grupa “Regimul oxigenului” (CBO5 şi CCO Cr, indicatori sensibili la încărcarea în materii organice a apei lacului)”.

In plus, din datele oferite de institutie, asa cum am aratat si mai sus, rezulta clar ca apa a fost de calitate BUNA timp de patru ani, iar in 2018 a devenit de calitate MODERATA.  Momentul 2018 a coincis cu o crestere exploziva a numarului de pontoane și bărci cu motor pe lac. In 2019, in lipsa unor masuri, numarul pontoanelor si barcilor a continuat sa creasca. 

Potrivit ABAST, ”starea calitativă se evaluează la nivelul unui corp de apă, prin integrarea stării elementelor biologice cu cea a stării elementelor fizico-chimice generale, în conformitate cu legislația națională, aliniată legislației Uniunii Europene din domeniul apei. Valorile înregistrate pentru un singur indicator monitorizat, oricare ar fi acesta (n.red. CBO5 este indicatorul despre care am întrebat), nu sunt definitorii pentru stabilirea clasei de calitate. 

Precizăm, încă o dată, faptul că starea globală a calității apei lacului Tarnița, care integrează elementele fizico-chimice și biologice, nu înregistrează fluctuații mai mari de o clasă de calitate, în ultimii 10 ani. Astfel, caracteristicile calitative ale apei s-au păstrat în limitele aceleiași categorii de apă de suprafață destinată potabilizării: A2 (conform anexei 3 din HG 100/2002)”, precizează ABA Someș-Tisa. 

ABA Someș-Tisa face prelevări din tot lacul Tarnița, obiectivul fiind de siguranță națională

Administraţia Bazinală de Apă Someș-Tisa efectuează analize fizico-chimice și biologice, din cele 3 secţiuni de monitoring (mijloc, baraj şi priza de apă brută) stabilite pentru lacul de acumulare Tarnița. Prin aceste analize se evaluează calitatea apei lacului din punct de vedere ecologic şi chimic, dar şi biodiversitatea și caracteristicile specifice faunei piscicole. 

”Prelevările de probe din lac în vederea evaluării calitative pentru secțiunile mijloc lac și baraj s-au efectuat anual, prin intermediul a 4 campanii de recoltare. Tipul de monitoring derulat în aceste secţiuni a fost de tip supraveghere, iar pentru secţiunea de mijloc lac s-a avut în vedere şi inventarierea ihtiofaunei specifice. În vederea evaluării calitative au fost realizate un număr mediu de 304 de analize fizico-chimice/an şi de 35 de analize biologice/an. Pentru evaluarea calităţii din punct de vedere chimic au fost efectuate un număr mediu de 104 analize/an din categoria substanţelor prioritare şi prioritar periculoase (substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic, asupra omului şi a folosinţelor de apă).

Lacul de acumulare Tarniţa a fost monitorizat, începând cu anul 2010, şi prin intermediul programului de potabilizare în conformitate cu prevederile HG nr. 100/2002 (Norme de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţa utilizate pentru potabilizare), cu actualizările ulterioare. La priza de apă brută se realizează lunar campanii de recoltare a probelor de apă. În acest sens au fost realizate un număr mediu de  228 de analize fizico-chimice/an, 48 de analize biologice/an, respectiv 160 analize din categoria substanţelor prioritare şi prioritar periculoase. (...)”

În răspunsul oferit de ABA Someș-Tisa se mai arată că apa este potabilizată de cei de la Compania de Apă Someș. ”Captarea apei din lacul Tarniţa în scop potabil este realizată de către SC Compania de Apă Someș SA, care are obligația de a aduce caracteristicile apei brute la caracteristicile apei potabile. Stabilirea caracterului potabil al apei este atributul exclusiv al Direcției de Sănătate Publică. În urma monitorizării calitative a apei, chiar dacă se observă o tendinţă crescătoare a valorilor unor indicatori chimici de calitate, resursa de apă din lacul Tarniţa îşi păstrează carcaterul specific unei ape de suprafaţă utilizate pentru potabilizare”, conform sursei citate.

Surprinzător, deși fosele septice ale cabanelor sunt amplasate pe malul lacului de la Tarnița acestea nu necesită autorizație de la ABA Someș-Tisa, instituție care se ocupă totuși de gospodărirea apei din lac. Toată legislația pare făcută de așa natură încât jaful să fie favorizat. 

”În conformitate cu prevederile legislative în vigoare, termenul de fose septice este înlocuit cu cel de bazine etanşe vidanjabile  (HG nr. 352/2005). În ceea ce priveşte reglementarea bazinelor etanşe vidanjabile, vă informăm că nu cunoaştem numărul acestora, deoarece aceste folosințe intră în categoria activităţilor pentru care nu este necesară reglementarea din punct de vedere al gospodăririi apelor, în conformitate cu prevederile articolului 9, capitolul II, aliniatul 2 din  Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare (fiind instalații cu capacitatea de până la 0,2 litri/secundă).

În zona de protecţie nu se acceptă amplasarea bazinelor etanşe vidanjabile. Conform prevederilor Anexei nr.2, din Legea Apelor 107/1996, lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare se stabilește între Nivelul Normal de Retenție (situat la cota de 521,50 mdMN, la Tarnița) și cota coronamentului (525 mdMN – lacul Tarnița). Totodată, potrivit prevederilor Legii Apelor, este interzisă evacuarea de ape uzate în lacuri. Prin urmare, ABA Someș-Tisa nu reglementează deversări de ape menajere în lacul Tarnița”.

Cum a devenit lacul Tarnița, lac navigabil pentru interesele politicienilor și milionarilor 

Lacul Tarnița și lacul Fântânele sunt lacuri navigabile din 2008, printr-o Hotărâre de Guvern semnată de Călin Popescu Tăriceanu, contrasemnată de Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban (actualul șef al PNL), și de Ministrul internelor și reformei administrative, Cristian David. Președinte al Consiliului Județean Cluj de atunci era actualul senator Marius Nicoară, proprietar de cabană la Beliș, dar interesele în zonă erau uriașe. Nimeni nu a mai dat și un regulament de navigare, așa cum spun și cei de la ABA Someș-Tisa, regulament necesar pentru a stabili ce fel de bărci pot naviga pe lacuri. Conform prefectului Clujului, Aurel Cherecheș, acum pe Tarnița ar putea naviga și un petrolier, dacă ar putea ajunge acolo.

Din punct de vedere legislativ, HG 665/2008 declară acumularea Tarniţa, de pe râul Someșul Cald, lac interior navigabil. Conform prevederilor aceluiaşi act normativ, art. 2. ”Supravegherea şi controlul navigaţiei pe căile navigabile interioare ale României se exercită de către Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Navală Română, în conformitate cu legislaţia în vigoare”. În ceea ce priveşte regulile specifice de navigaţie, zonarea lacului, sectoarele care necesită balizarea, considerăm oportun să vă adresați deţinătorului/administratorului acumulării, SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Cluj”, mai spun cei de la ABA Someș-Tisa.

Legat de degradarea apei din Tarnița, specialiștii ABA Someș-Tisa susțin că totul vine de la apropierea cabanelor de apă, de la navigația tot mai intensă, în principal factorul fiind uman.

”Aglomerările umane, prin activitatea antropică, conduc la exercitarea unor presiuni asupra mediului acvatic. Evacuările de ape uzate, stocarea şi împrăştierea improprie a deşeurilor, gunoiul menajer şi diversele substanţe chimice reprezintă factori care conduc la degradarea calităţii apelor. 

În cazul lacului de acumulare Tarnița, soluția, cu efecte pe termen lung, constă în derularea unor măsuri necesare în vederea diminuării/stopării la sursă a emisiilor cu caracter difuz în mediul acvatic. 

Implementarea acestei măsuri presupune dezvoltarea unor proiecte de infrastructură hidroedilitară pentru localităţile și zonele turistice amplasate în bazinul hidrografic receptor, care vizează colectarea, canalizarea și epurarea apelor uzate. Acestea trebuie realizate de către operatorul de apă și de către autoritățile publice locale. Aceste  programe de măsuri, care fac parte din Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Someş-Tisa, au fost inventariate și supuse dezbaterii publice de către instituția noastră.

Totodată, se impune  gestionarea eficientă a deșeurilor, în special de natură organică, precum și schimbarea în plan comportamental a cetățenilor, prin adoptarea unei atitudini responsabile și prietenoase față de mediul înconjurător”.

Tipic romanesc: avem drepturi, dar nu si obligatii! Hidroelectrica se spala pe maini si spune că nu are nicio responsabilitate de control la Tarnița

În privința atribuțiilor de control la Tarnița, HIDROELECTRICA S.A. – SUCURSALA HIDROCENTRALE CLUJ a spus că ”nu are atribuții de autorizare și control referitoare la Lacul de acumulare Tarnița. Singura atribuție de control este legată de monitorizările impuse prin Proiectul de urmărire specială la Barajul și lacul de acumulare Tarnița și se referă la inspecția versanților”.

Hidroelectrica se ocupă numai de producția de energie electrică: 

”Conform legislatiei în vigoare, reglementarea oricărui tip de construcții din proximitatea lacurilor de acumulare nu este un prerogativ care aparține Hidroelectrica”, ”Apa acumulată în lacul Tarnița este folosită de către Hidroelectrica pentru producerea de energie electrică. Nu avem responsabilitatea de a monitoriza calitatea apei”, ”Hidroelectrica nu are responsabilitati privind calitatea apei din lacul de acumulare Tarnita”, ”Conform legislației în vigoare, reglementarea navigației nu este în sarcina Hidroelectrica”. Acestea sunt doar cateva dintre raspunsurile oferite de Hidroelectrica la intrebarile adresate de Stiri de Cluj. 

Director la Hidroelectrica Cluj este Marius Cătăniciu, soțul senatoarei Steluța Cătăniciu, care câștigă un salariu lunar de peste 20.000 de lei, conform unor estimari el neavând depusă declarație de avere pe 2019.

Dupa ce am adresat tuturor  institutiilor implicate cateva seturi de intrebari despre modul in care apa din Tarnita s-a degradat in ultimii ani, prima masura a venit din partea Prefecturii. Prefectul Ioan Aurel Cherecheș a solicitat Hidroelectrica să elaboreze un regulament de navigație pentru lacul de acumulare Tarnița, care interzice navigatia pentru barci cu motor. Propunerea de regulament a fost întocmită si trimisă spre avizare către Autoritatea Navală Română – Oficiul de Căpitanie Dej. Asteptam, insa, ca aceasta sa apara in Monitorul Oficial, iar pe Tarnita sa vedem doar ambarcatiuni cu motor ale insitutiilor statului si barci cu vasle. 

In prezent, exista o campanie de strangere de semnaturi SOS Tarnita! Nu poluati apa pe care o bem!, initiata de parlamentarul clujean Adrian Dohotaru, prin care se solicita autoritatilor sa interzica navigatia pe Tarnita si sa identifice proprietarii care au fosa septica in lac sau constructii ilegale.