Din ce în ce mai mulți români care găzduiesc refugiați ucraineni au ajuns în imposibilitatea de a mai continua fapta bună. Oamenii își doresc să ajute și să facă o faptă bună, dar portofelul nu le mai permite să adăpostească și alte suflete sub acoperișul casei lor. Unii mai primesc sprijin de la ONG-uri sau companii private pentru a-și susține cauza, iar cei care nu au intrat în contact cu astfel de organizații trebuie să se descurce singuri cu cheltuielile. Statul spune că îi va ajuta pe românii care găzduiesc ucraineni, dar abia de luna viitoare.

„Vrem să facem o faptă bună, dar nu ne mai putem susține financiar”

De la începutul conflictului din Ucraina o voluntară a găzduit câteva familii de refugiati. Numărul celor care cer ajutor este tot mai mare în fiecare zi. Iar resursele tot mai puține. A fost nevoită sa apeleze la mama ei care le găteşte în fiecare zi şi  la alți voluntari care au ajutat-o cu produse de igienă.

Femeia spune că deși îi este greu, dorința de a face bine o ajută să treacă peste impasul financiarîn care a intrat de când  găzduiește o familie de cinci persoane sub acoperișul casei ei, dar, tânăra susține că nu va putea duce la bun sfârșit gestul ei dacă nu va fi cineva care să o susțină. Nici in centrele administrate de primării nu se știe pentru cât timp vor ajunge resursele. Autoritățile locale nu au cadru legal prin care să aprobe cheltuieli din propriile bugete. Așa că, momentan, se descurcă tot cu donații.

Oficialii care vor să scape de refugiați

În timp ce voluntarii fac tot posibilul să-i ajute pe refugiaţi, sunt oficiali care vor să scape de ei. Un oficial al consiliului județean din Suceava a declarat că se simte ușurat că „scapă” de o parte din refugiați spunând că pretențiile lor sunt prea mari. „ Să vină să-i ia și luați-i și pe ăștia care vor să își pună casele, pensiunile la bătaie..” a mai declarat bărbatul, potrivit Observator.ro.

Sprijin financiar din partea statului pentru cei care primesc refugiați 

Suma va fi de 100 de lei de persoana pe zi pentru hoteluri sau pensiuni, 50 de lei pentru unitățile de stat şi 20 de lei pentru oamenii care-i găzduiesc in propriile locuințe. Cererile se depun la primărie.

Persoanele care găzduiesc refugiaţi vor putea solicita decontarea cheltuielilor cu hrana în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni. Cerelile vor fi centralizate şi trimise către ISU, care va avea 10 zile la dispoziţie să vireze banii către primării. Ulterior acestea din urmă vor avea 3 zile pentru decontarea sumelor. Astfel că de la momentul solicitării până la primirea banilor vor trece cel puţin 16 zile.

Cererile vor fi centralizare abia de luna viitoare când ar putea veni și primii bani. Până atunci, cei care se ocupă de refugiați vor trebui să găsească singuri soluții pentru a-i ajuta.

Bani pentru refugiați

• 100 de lei/refugiat/zi - unităţi private;
• 50 de lei/refugiat/zi- unităţi de stat;
• 20 de lei/refugiat/zi - persoane fizice.