Dezamăgirea zilei vine de la directorul Colegiului Emil Racoviță din Cluj Gheorghe Lobonț. Deși are printre cei mai buni elevi din țară (locul  1 anul trecut în România), directorul Colegiului ar vrea alți elevi, selectați după propriile criterii. 

Într-un interviu pentru Europa Libera, acesta a afirmat că organizarea de examen de admitere de către colegiile naționale este o măsura bună, care ar fi trebuit luată demult. Asta în contextul în care an de an Colegiul Emil Racoviță, alături de Liceul Teoretic Avram Iancu și Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu, primește în urma exemenului de Evaluare Națională,  prin repartizarea computerizată, elevii cu cele mai mari medii din județ și din țară. 

Racoviță a fost anul trecut locul 1 la nivel național, cu elevi selectați prin evaluarea națională. Ce elevi mai buni doriți, d-le director?

Anul trecut Colegiul Emil Racoviță a fost locul 1 la nivel național în urma examenelor naționale. Aceste rezultate au fost obținute în sistemul actual de evaluare națională. Ce elevi mai buni doriți, d-le director?

Și anul acesta, de exemplu, la profilul mate-info, ultima medie de admitere a fost 9.70 (locul doi pe Cluj, după Liceul Avram Iancu- care a avut 9,72) si 9.63 la profilul Știintele Naturii- (locul 1, urmat de Liceul Avram Iancu- 9.57). Aceste medii mari de intrare la liceu sunt confirmate și de rezultatele obținute la Bac de elevii colegiului. Anul acesta, la Bac, elevii Colegiului Emil Racoviță au fost pe locul doi pe județ, cu media 9.381 (după Liceul Avram Iancu, care a ocupat locul 1 cu media 9.386)

Cu toate acestea, deși atât la intrare la liceu, cât și la olimpiade și la iesire din liceu, elevii de la Racoviță se află totdeauna printre primii din județ, acest lucru nu este suficient pentru directorul Colegiului Emil Racoviță Gheorghe Lobonț.

Acesta consideră că subiectele la matematică, de exemplu, sunt prea ușoare. Și în loc să ceară introducerea unor subiecte mai grele pe care să le susțină toți elevii la fel, acesta dorește întoarcerea  la sistemul de admitere inechitabil de tipul totul sau nimic,  considerând că este dreptul liceelor care au rezultate bune să "iși aleagă totuși elevii, după propriile criterii" și doar 25% din locuri să rămână pentru redistribuire prin evaluarea națională. (Propunerea Ministerului Educației aflată în dezbatere este chiar mai rea, deoarece prevede menținerea doar a 10% din locuri pentru evaluarea națională). 

Interesul elevului nu pare a fi preocuparea directorului Colegiului Emil Racoviță, Gheorghe Lobonț. Faptul că prin acest sistem elevii vor avea o singură șansă și nu toată lista de opțiuni de licee pe care o au acum, nu contează pentru Gheorghe Lobonț. Situatia în care un copil care se înscrie la Racoviță, deși obține o medie foarte mare nu intră, dar nu mai intră nici la Avram, ci la un liceu mult mai slab la care rămân locuri, nu este prioritatea d-lui director.

Să luăm situația de anul acesta. De exemplu, un elev care s-ar fi înscris la concurs la Racoviță la Științele Naturii și ar fi luat 9.62 nu ar fi intrat, dar daca a fost prin repartizare computerizată, a prins loc la Liceul Teoretic Avram Iancu. Dacă a avut 9.47, a prins Balcescu. Sau invers. Dacă s-ar fi înscris la Avram la mate-info și ar fi avut 9.71, nu intra, dar intra la Racoviță. Prin organizarea de concurs de admitere de către fiecare colegiu, aceasta oportunitate dispare, iar acel elev cu 9.62 sau 9.47,  ajungea la un liceu mult mai slab decât nivelul lui.

Si asta doar pentru ca a avut curajul sa mearga la concurs la Racoviță, dar ghinionul să nu fi fost elev al colegiului sau să nu fi făcut meditații cu un profesor de acolo. Neimportant pentru d-l director! Mult mai important pare a fi interesul Colegiului de "a-și selecta elevii", întrucât copiii cu cele mai mari medii din județ nu mai sunt suficienți.   

Admiterea organizată de colegiile naționale pavoazează drumul către șpagă

Colegiile nationale care sustin examen de admitere nu sunt deloc deranjate de evidența faptului că vor fi favorizati copiii care sunt deja elevi ai școlii, că se dezvoltă industria meditațiilor cu profesori din acele școli și că se creează drum liber către spagă.

Poate chiar asta vor!

Ce îi va împiedica pe profesorii din colegii să facă la clasă sau la meditații exact tipul de subiecte pe care știu că le vor da la examen? Nu este nimic penal în asta. Nici măcar imoral, pentru ca ei pe acelea le consideră importante și e normal să îi învețe pe copii. Doar complet nedrept față de restul copiilor din alte școli. Dar de ce ne-ar păsa de restul copiilor, nu, d-le director? Egalitate de șanse? Da, dar doar pentru anumite clase sociale privilegiate. 

Și ăsta este doar un aspect. Al doilea este cel penal. 

În prezent, prin organizarea de examen național, șpaga este aproape imposibilă. Dacă, însă, colegiile vor organiza admitere, fiecare profesor de acolo , poate fi un mijlocitor pentru șpagă. Evident ca majoritatea nu vor fi, dar este suficient să găsești câte unul. Până este prins, trec ani de zile de examene fraudate. Te-ai nimerit în acei ani la examen? Ghinion!

Este absolut rușinos ca un profesor să nu se gândească, în primul rând, la interesul superior al copilului, ci doar la cum ar fi mai favorabil pentru școală și pentru unii profesori. Și dacă în cazul colegiilor din București, nu am fost deloc surprinsă să aud că își doresc examen organizat de ele, cunoscute fiind foarte multe cazuri de transferuri de elevi care, de fapt, nu aveau medii pentru acele colegii, recunosc că în cazul directorului de la Colegiul National "Emil Racovita", trăiesc o mare dezamagire. 

Este trist ca directorul unui colegiu de top din Cluj, județ aflat permanent în topul național, atât la evaluarea națională, cât și la Bac, să gândească așa. Să nu îi pese deloc de dramele pe care le-ar putea trăi elevi cu medii mari, care ar putea ajunge la licee foarte slabe, mult sub potențialul lor, să ignore discrepanțele care se creează între elevi și lipsa egalității de șanse pe care o generează admiterea organizată de fiecare colegiu in parte.  

D-le director, școlile există pentru copii, nu copiii pentru școli! Copilul trebuie să poată alege școala, în funcție de rezultatele lui, nu școala să aleagă elevii.

Sper să vă mai gandiți la organizarea de admitere și să analizați corect situația, urmărind interesul suprem al copilului, si chiar dacă legea trece, la întelegere cu colegiile de top din Cluj, să nu organizați admiteri și să primiți copiii prin Evaluarea Națională, care oricum vă aduce cei mai buni copii din județ. 

Admiterea la liceu nu e normal să fie o loterie la care elevul așteaptă să vadă dacă a câștigat sau nu! Și asta pentru că vorbim de învățământ obligatoriu și de stat. Colegiile naționale nu sunt școli private să își aleagă singure elevii, ci sunt școli de stat, la care orice elev trebuie să aibă aceeași șansă să intre.

Redau mai jos opinia directorului Colegiului National Emil Racovita, Gheorghe Lobont, cu privire la necesitatea organizarii de examen de admitere de catre colegiile nationale. 

Europa Liberă: Dacă vorbim de politici educaționale, una din noutățile concrete aduse de noua Lege a Educației ar fi posibilitatea liceelor centenare cu rezultate bune să organizeze admitere în regim propriu. Cum vedeți această inițiativă?
Gheorghe Lobonț: Este foarte bine și trebuia de mult făcut acest lucru, pentru că trebuie să îi dai posibilitatea unei astfel de școli, care dovedește an de an rezultate foarte bune, să și aleagă totuși elevii, după propriile criterii.
Noi de exemplu, avem doar profil Real și atunci ne interesează copiii care au cele mai bune elemente de standard educațional în domeniul real, adică Matematică în primul rând, la nivel de clasa a VIII-a și științe.
An de an, o spun și ca profesor de Matematică, standardul educațional, subiectul la Matematică, a coborât. Și vă spun ce se întâmplă, puteți întreba și în alte locuri. Copiii care sunt de 8 și ceva la clasă, în Evaluare ajung între 9 și 10, îi împing (notele obținute n.red.) din spate; nu e relevant. Se pierde această această ordonare firească. Aici este o problemă.
Europa Liberă: Scăderea gradului de dificultate al subiectelor de la Examenele Naționale a fost influențată de pandemie sau exista această tendință de dinainte?
Gheorghe Lobonț: De dinainte. Este o tendință, a celor care fac subiecte, de a spune că acestea sunt de nivel mediu și noi studiem (la nivel, n.red.) mediu. Bun atunci, dați-ne nouă dreptul care nu vrem mediu, vrem mai mult decât mediu, să ni-i alegem noi.
Și atunci, la nivel de subiecte, dau exemple, Colegiul Național Iași, „Alexandru Papiu Ilarian” Târgu-Mureș, „Racoviță”, „Avram Iancu” Cluj, noi știm ce vrem. Pe de altă parte, dai un cuantum: câte locuri are școala cutare? 100. Din alea 100, 75% îi alegi așa și restul pe criteriile clasice, să lași și celorlalți posibilitatea.
E important, pentru că atunci și școala e focusată pe acel domeniu, copiii știu la ce se așteaptă, țintele educaționale la sfârșitul liceului se cunosc din start, adică e în favoarea dezvoltării societății, îi pregătești și mai bine (pe elevi, n.red.).
Umbli puțin și la planul de învățământ, lași mai mult la latitudinea școlii - repet, pe profile, alte licee pot urma aceleași proceduri pe filiera Umanistă, eu vorbesc de Real doar pentru că acesta e profilul la „Racoviță”.