Nemulțumiți de betonarea excesivă a orașului, clujenii caută soluții și în exemplele oferite de alte orașe din Transilvania. Se pare că în unele regiuni, administrația locală ia în calcul proiecte care combină mai armonios infrastructura gri cu cea verde. 

Un proiect mai aproape de ce și-ar dori și clujenii a fost propus în Deva, municipiul de reședință al județului Hunedoara. Acolo, plantarea ierbii pare să se îmbine armonios cu pavajul unei străzi pietonale.

„Credeți că astfel de soluții de infrastructură gri îmbinată cu verde erau viabile și pentru centrul Clujului? Atenție, plantarea ierbii, chiar și mai veche a copacilor din anii 2000, e relativ recentă, deci nu e reabilitare clasică. 

Foarte interesantă e mărimea copacilor. Nu sunt mari nici acum după decenii, asta înseamnă că se și pot prinde mai ușor, în contrast cu copacii plantați de Primăria Cluj, luați mari pentru umbră, dar care nefiind întreținuți, nici autohtoni, neavând nici destul sol natural în jur, ci adesea pavaj sau dale, nu prind rădăcini și destui se usucă în lipsa apei (150-200 de litri săptămânal). 

Intuiția mea e ca astfel se fâșii verzi merg și în centrul istoric, chiar dacă nu sunt istorice per se, dar la o discuție argumentată pot accepta contra-argumente, mai ales dacă sunt arhitecți pe grup care să justifice varianta fără fâșia verde, unde aș vedea, de pildă, clujeni stând pe iarbă în centrul orașului”, a transmis Adrian Dohotaru pentru „Clujul Civic”.

Amintim că, la mijlocul lunii martie, primarul Emil Boc le-a răspuns celor care nu iubesc betonarea Clujului. „Betonarea” Clujului este un subiect sensibil, având în vedere că oamenii acestui oraș au fost obișnuiți cu spații verzi în Piața Unirii, pe Bulevardul Eroilor, toate dispărute acum. 

„Cine mai comentează de modul în care arată spațiile pietonale să meargă în fața Parlamentului European din Bruxelles, Capitala Europei, și să vadă cum arată un spațiu pietonal! Dacă acolo nu este un model de referință, atunci pot spune că Bruxelles-ul și Capitala Europei nu este un model de bună practică. Exact modelul acesta bazat pe amenajare modernă cu spații pietonale deschise, nu cu noroi, cum și-ar dori unii, nici cu asfalt cum și-ar dori alții. În rest, despre amplasarea pomilor, mai întrebați-i și pe arhitecți și pe marii specialiști care atât să se priceapă cum să pună un pom și să stabilească un design la o piață, pentru că destul dau greș cu unele proiecte publice cum sunt statuile. Măcar la celalalte să se priceapă. 

Per ansamblu, Uniunea Europeană nu finanțează numai spațiile pietonale de calitate și care îmbunătățesc spațiile verzi. La orice proiect pe care deschidem, promovăm mai mult spațiu verde decât am avut înainte. Uitați-vă la malurile Someșului, peste un hectar de spații verzi este mai mult decât am avut. Pe strada Kogălniceanu sunt mai mulți copaci. Urmărim să îmbunătățim viața oamenilor și să crească suprafețele de spații verzi”, a spus primarul Emil Boc. 

Foto: Daniel Guta, Deva, proiect recent de reabilitare urbană