Mai mult de un sfert dintre elevii de gimnaziu şi liceu declară că li s-au cerut fotografii nud, iar un procent identic spun că le-au fost trimise astfel de fotografii. Peste 17% dintre adolescenţi recunosc că, la școală, au fost atinși într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri de către colegi. Pe de altă parte, 30% dintre profesori ar avea rețineri să reclame abuzurile sexuale asupra minorilor - majoritatea susțin că au aceste rețineri dacă nu au au suficiente dovezi. De asemenea, doar unul din cinci adolescenți ar vorbi cu un profesor dacă ar trece printr-un abuz sexual. 

Acestea sunt o parte din datele îngrijorătoare relevate de sondajul ”Violenţa sexuală asupra minorilor” realizat de World Vision România în cadrul proiectului ”JUSTinACT - Justiție, acțiune socială și consolidarea capacității civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor”. Datele au fost făcute publice în cadrul dezbaterii ”Ziua Educației. Lecţia de la toate materiile: anti-abuzul“, organizată miercuri, 5 octombrie, în Cluj-Napoca.

Sondajul a fost realizat în perioada 23-30 septembrie 2022. Chestionarul pentru elevi a cuprins circa 700 de respondenți: 69.6% din mediul rural, 30.4% din mediul urban, respectiv 77.6% din liceu și 22.4% din gimnaziu. Chestionarul pentru cadrele didactice a cuprins 451 de respondenți: 44% din mediul rural și 56% din mediul urban. Chestionarul pentru părinți a cuprins circa 1000 de respondenți: 72,3% din rural și 27.7% din mediul urban.

Dintre cei 700 de elevi chestionați, aproape unul din patru (24%) s-a confruntat la școală cu comentarii de natură sexuală. În același timp, 17.5% spun că la școală au fost atinși într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri fiind vorba de colegi. În 12.7% dintre cazuri, atingerile au venit din partea colegilor, în 1% de la profesori, iar în 3.8% din cazuri adolescenții au răspuns că de la alte persoane.

Întrebați de situațiile de abuz sexual cu care s-au confruntat în general, nu doar în spațiul școlar, 51.5% spun că au avut de-a face cu priviri insistente asupra corpului lor. La peste 26% li s-au trimis fotografii nud și li s-a cerut să trimită fotografii nud cu ei. Aproape 22% dintre adolescenți spun că le-a fost atins corpul fără să fie de acord, iar circa 21% au fost urmăriți pe stradă.

Dintre adolescenții care spun că s-au confruntat cu atingeri fără consimțământ, doar în 35% din cazuri agresorii sunt necunoscuți.

Peste 22% dintre elevii chestionați spun că obligarea sau invitarea unui minor să vizioneze imagini pornografice este un abuz sexual doar într-o mică măsură sau nu este deloc. Unul din zece adolescenți crede că mimarea actului sexual în fața unei persoane (fără ca actul sexual să aibă loc) nu reprezintă deloc o formă de abuz sexual, iar 18.4% cred că este abuz doar într-o mică măsură.

Întrebați în ce măsură consideră că insistența unui partener de-a întreține relații sexuale, chiar dacă celălalt nu vrea sau are îndoieli este o formă de abuz sexual, 9% au răspuns că este doar în mică măsură sau nu este deloc abuz.

Necesitatea dezvoltării unei platforme online pentru raportarea abuzului sexual 

16,5% dintre tineri s-ar simți mai confortabil să denunțe un abuz pe o platformă online, decât față în față. În același timp, peste un sfert dintre profesori (27,3%) ar alege o platformă online pentru raportarea unui abuz, comparativ cu apelarea numărului de urgență 112 sau a Telefonului Copilului 119 (doar 10,9% ar prefera această modalitate).

Unul din trei adolescenți nu ar avea deloc sau doar în mică măsură încredere să vorbească cu părinții dacă ar trece printr-un abuz sexual din cauza fricii și a rușinii de a nu fi judecați. Tot unul din trei nu ar avea încredere deloc sau ar avea încredere scăzută să sune la Poliție, iar mai mult de unul din doi n-ar apela nici la Protecția Copilului. Încrederea cea mai scăzută este, însă, în cadrele didactice. Puțin peste unu din cinci adolescenți ar vorbi cu un profesor dacă ar trece printr-un abuz sexual.

La fel de grav este că 40% dintre adolescenți nu știu dacă în școala lor există un consilier cu care să poată vorbi despre astfel de probleme. 12,6% dintre profesori spun că în școala lor nu se vorbește deloc despre abuzurile sexuale, în timp ce aproape 45% spun că se vorbește doar în mică măsură.

”Doar prin programe educaționale constante, în care să fie implicată toată comunitatea din jurul copilului, vom reuși să înlăturăm acel sentiment de rușine sau de teamă că vom fi judecați dacă reclamăm abuzurile sexuale asupra minorilor, care sunt cei mai vulnerabili în fața acestui fenomen. Copiii trebuie să fie în siguranță pentru a fi fericiți, iar locurile unde își petrec cea mai mare parte din timp sunt acasă și la școală. De aceea este foarte important ca nu doar copiii, ci și părinții alături de profesori și autorități să conștientizeze că existe mai multe tipuri de abuz sexual și să aibă o formare de bază în funcție de care să poată recunoască semnele abuzurilor. În plus, una dintre soluţii pentru raportarea acestor abuzuri identificată în consultarea World Vision este realizarea unui platforme online dedicată“, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Cum se raportează părinții și profesorii la abuzurile sexuale:

• Actul sexual cu un minor între 15 și 17 ani este considerat abuz sexual de 73% dintre profesori și de 74% dintre părinți;
• Actul sexual cu un minor sub 15 ani este considerat abuz sexual de către 90% dintre profesori și părinți;
• Trimiterea de fotografii nud către un minor este considerată abuz sexual de către 83% dintre profesori și de către 80% dintre părinți;
• Solicitarea de fotografii nud de la un minor este percepută ca abuz sexual de către 85% dintre profesori și de către 81% dintre părinți;
• Mimarea unui act sexual în fața unui minor fără ca acesta să aibă loc este considerată abuz sexual de către 80% dintre profesori și de către 75% dintre părinți; 
• Comentariile cu tentă sexuală la adresa unui minor sunt considérate abuz sexual de către 76.5% dintre profesori și 70% dintre părinți;

Actul sexual în care una dintre persoanele implicate opune rezistență este considerat abuz sexual de către 89% dintre profesori și de către 81% dintre părinți.

Ce fel de sprijin solicită profesorii pentru a raporta abuzurile sexuale asupra minorilor:

• 71% o mai bună colaborare cu Poliția și Protecția Copilului; 
• 50% cursuri de formare; 
• 36% o mai mare deschidere din partea părinților; 
• 17% o mai mare deschidere din partea colegilor de cancelarie. 

Cum le-ar fi mai ușor profesorilor să raporteze abuzurile sexuale asupra minorilor:

• 28% să informeze consilierul școlii; 
• Peste 27% pe o platformă online; 
• 24% să vorbească cu directorul școlii;  
• 11% să sune la Telefonul Copilului 119 sau la 112; 
• 9% să sune la Protecția Copilului. 
• 10,4% dintre profesori au declarat că s-au confruntat în copilărie sau în adolescență cu situații de abuz sexual.

Centre de consiliere şi prevenire a abuzului sexual asupra minorilor, inaugurate în Cluj și Vaslui

Pentru a ajuta elevii care se confruntă cu astfel de probleme, dar și pentru a crește gradul de conștientizare, World Vision România a inaugurat miercuri, 5 octombrie, de Ziua Educației, două centre de consiliere şi prevenire a abuzului sexual asupra minorilor în Cluj-Napoca și în Vaslui.  Centrele vor opera activităţi de prevenţie pentru copii, programe de consiliere parentală de tip Şcoala Părinţilor şi transmitere de ghiduri pentru prevenirea şi combaterea abuzului sexual către copii, părinţi şi profesori. 

Centrele au fost deschise în cadrul proiectului JUSTinACT - Justiție, acțiune socială și consolidarea capacității civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Proiectul JUSTinACT este derulat de Fundația World Vision România în parteneriat cu asociațiile Vedem Just și Ecpat Norvegia, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. 

Scopul principal al proiectului este combaterea abuzului sexual asupra copilului prin creșterea nivelului de conștientizare a publicului privind drepturile copiilor și a capacității unor segmente-cheie (profesori și părinți) de a identifica diferitele forme de abuz la adresa copiilor. Publicul-țintă constă într-un număr de circa 10.000 de copii și părinți din mediul rural, acolo unde informațiile despre abuzurile sexuale și conștientizarea acestei probleme sunt la un nivel scăzut.